Curioşi să mai aflăm ce preocupări mai are, în ultima vreme, presa de limbă maghiară din judeţele Harghita şi Covasna, am apelat la un documentar al domnului Ioan Lăcătuşu, preşedintele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, precum şi la traducerile redate în săptămânalul „Condeiul ardelean”. Nimic nou sub soare! Presa de limbă maghiară, abil dirijată, face ce ştie ea să facă din 1990 încoace.

«Am lăsat fără răspuns scrisorile dumneavoastră anterioare. Am făcut-o din înţelepciune, fi indcă urmăream unirea, şi nu vrajba. Puteam să vă răspund, aducând justiţiei pe toţi vinovaţii de catastrofa morală şi politică a ţării, printre care sunteţi, în primul rând, şi dumneavoastră. Naţia o doreşte şi o aşteaptă de la mine. Nu am făcut-o totuşi, fi indcă nu am voit să aţâţ şi mai mult spiritele şi, mai ales, nu am voit să dau un spectacol care ar fi fost speculat de inamicii noştri. Am lăsat ziua acestor răfuieli mai târziu.

Trianonul reprezintă şi în momentul de faţă o problemă delicată, deoarece în baza dreptului internaţional, partea din Ungaria istorică, denumită Slovacia, actualul teritoriu al Slovaciei, a fost primită în anul 1920 de Cehia. La fel s-a întâmplat şi în cazul Ucrainei Subcarpatice, care face parte în momentul de faţă din Ucraina. Teritoriul afl at sub autoritatea juridică sârbă i-a fost acordat la vremea respectivă Regatului Sârbo-Croato-Sloven. Transilvania, Banatul şi Partium au ajuns sub dominaţia României.

Noul Parlament ungar a propus ca 4 iunie să fi e ziua solidarităţii naţionale. Cu ocazia comemorării a 90 de ani de la semnarea tratatului de pace de la Trianon, pe 4 iunie, la ora 16:30, peste tot în Ungaria vor răsuna clopotele bisericilor reformate şi evanghelice.

Pe baza datelor oferite de Kossuth, care în anii exilului a stabilit ariile etnice ale naţionalităţilor din Ungaria şi Transilvania, publicistul şi sociologul maghiar Oskar Jaszi a întocmit o hartă, publicată de revista americană „Foreign Offi ce“ din New York, trasând frontierele etnice ale Ungariei. În această hartă, „teritoriul etnic românesc, care cuprindea la nord aproape tot Maramureşul şi la vest aproape întreg Banatul, depăşeşte spre vest linia frontierei fi xată prin tratatul de la Trianon” (M. G. Lehrer, după R. Seişanu, în op. cit., p. 354).

Astăzi nu se mai îndoieşte nimeni că religia creştină s-a înfi ripat în spaţiul geto-dac în perioada stăpânirii romane, prin intermediul soldaţilor şi familiilor acestora, coloniştilor şi negustorilor veniţi aici, după cum afi rma Eutropius, în „Breviarum ab urbe conditia”, „din toate colţurile lumii romane pentru popularea oraşelor şi cultivarea ogoarelor”, atât din provinciile mai apropiate, Macedonia, Moesia, Iliria şi Pannonia, cât şi mai depărtate, ale Asiei Mici, Siriei, Egiptului şi Iudeei, recunoscute ca focare de răspândire ale învăţăturii creştine.

Propaganda ungurească „Propaganda de la Budapesta, după cum se exprimă publicistul român C. Graur, nu este o creaţie recentă, provocată de urmările războiului mondial; acolo, propaganda a fost practicată întotdeauna. OLIGARHUL MAGHIAR SE NAŞTE PROPAGANDIST!

Unei întrebări similare cu aceea din partea finală a primului nostru episod, formulată de către Nicolae Băciuţ, Nichita Stănescu îi va răspunde în felul următor în revista „Echinox”, nr. 11/1980: „- Să ştiţi că întotdeauna am preferat aceiaşi oameni şi aceleaşi lecturi. Numele lecturii s-a schimbat şi titlul omului s-a modifi cat. Dar nu am iubit decât pe aceiaşi autori şi n-am iubit decât aceiaşi oameni şi aceleaşi lecturi. Numele lecturii s-a schimbat şi titlul omului s-a modifi cat.

Toamnă de aur, toamnă de aramă,
Mă-nveliţi în dorul după mamă,
Pe mormântul ei cad frunze şi ploi
Teii o acopăr cu covoare moi.

Candela aprinsă-i stă la căpătâi,
Mamă-n amintire veşnică rămâi.
Primele cuvinte tu m-ai învăţat
Cu-a lui Hristos iubire m-ai înobilat.

Stelian Mircea Narcis Calotescu - profesor de limba şi literatura română, născut la data de 18 februarie 1940, în oraşul Turnu Măgurele, judeţul Teleorman, din părinţii Gheorghe şi Elena Calotescu.
Şcoala primară, începută în oraşul natal, va fi continuată, ca şi restul studiilor şcolare până la absolvirea liceului, în oraşul Pandurii, judeţul Argeş, oraşul natal al mamei sale. În copilărie şi apoi în adolescenţă, a trăit experienţa traumatizantă a războiului, cu bombardamente şi raiduri aeriene ale beligeranţilor, dar şi viaţa specifi că oraşului de la munte Pandurii.

Mare deranj în vestul Europei. Ziarul „Oglinda” din Germania, cotidianul „Telegraful zilnic” din Marea Britanie, „Jurnalul” din Italia, sunt preocupate de activităţile românilor care îi ajută pe români, fraţii lor. Deh, aşa a ajuns societatea mondială de azi, conform zicalei româneşti „Câinele moare de drum lung şi prostul de grija altuia”. Editorii acestor ziare sunt impacientaţi că românii, separaţi de ruşi de ţara mamă, se întorc. Se întorc numai ei ca persoane, teritoriul rămânând încă sub un control indirect rusesc.

Prea mult acest popor a fost înşelat şi umilit de capete încoronate sau neîncoronate, prea mult acest popor a plătit păcate de care nu era vinovat, prea mult acest popor a fost strivit şi batjocorit de cei fără de neam şi sufl et românesc.
După Revoluţia din 1989, când am învins „prăpădul roşu”, după 50 de ani de dictatură comunistă, noi toţi credeam într-o viaţă mai bună pentru noi şi copiii noştri. Desigur că aşteptam democraţia ca un balsam miraculos care să ne vindece mintea şi sufletul de „bacilul roşu”, aşteptam de la guvernanţii noştri, de la noii oameni politici, cuvinte urmate de fapte mari care să ne redea demnitatea furată şi, mai ales, o viaţă mai bună.

Traversând, deunăzi, judeţul Harghita dintr-un capăt în altul, și trecând prin comuna Ditrău - știţi care?, cea cu scrisul runic (?!) la intrare și ieșire - am constatat, e drept, nu extraordinar de surprinși, că așa-zisul drapel secuiesc a dispărut de pe frontispiciul Primăriei. E bine. Sau, mai la locul lui fi e spus, e constituţional așa. Până la intrarea în totalitate în limitele prevederilor Legii fundamentale a Statului Român, domnul primar Puskas Elemer mai are, totuși, niște pași de făcut:

Prima etapă a sezonului 2010- 2011 debutează în forţă, cu cel puţin două meciuri tari: „U” Craiova - CFR Cluj şi Rapid - FC Vaslui. În etapa a IV-a a Ligii I se va disputa primul derby al campionatului, între Dinamo şi Rapid, în timp ce marele derby al fotbalului românesc, Dinamo - Steaua, este programat în etapa a XI-a. Rapid - Steaua se va juca în etapa a XIV-a.

Ce au făcut oamenii simpli din Bazinul Baraolt în urmă cu 90 de ani? Şi-au trăit viaţa de zi cu zi. Ce s-a întâmplat odată cu trecerea timpului? S-au schimbat regimurile maghiar şi român. Pe atunci erau încă sub dominaţia Monarhiei Austro- Ungare, dar într-un singur bloc, azi sunt fărâmiţaţi de graniţe şi tot mai puţini. Sunt adunaţi la un loc români, maghiari, saşi, ţigani, evrei. Ne chinuim unul pe altul, în orice situaţie posibilă, să moară şi capra vecinului.