27 de ani de la înfiinţarea Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”

Un moment important în istoria contemporană a românilor din judeţul Covasna

În contextul istoric cunoscut al perioadei ce a urmat evenimentelor din decembrie 1989, societatea civilă românească din judeţul Covasna, spre deosebire de cea a concetăţenilor maghiari, a început cu întârziere să se organizeze. Mai întâi, s-a înfiinţat, în municipiul Sfântu-Gheorghe, filiala locală a Asociaţiei Culturale „Vatra Românească”, apoi, în vara anului 1990, Fundaţia „Mihai Viteazul”, iar în cursul aceluiaşi an, Fundaţia Cultural-Patriotică „General Eremia Grigorescu” din comuna Breţcu. Marile probleme referitoare la păstrarea şi afirmarea identităţii naţionale româneşti, cu care se confrunta comunitatea românească din judeţ, impunea înfiinţarea unei asociaţii reprezentative pentru întreaga populaţie din judeţ, trecând peste apartenenţa şi convingerile politice şi religioase. Şi astfel, un comitet de iniţiativă format din Ioan Solomon, Petre Străchinaru, Dumitru Manolăchescu, Gheorghe Tatu, Ioan Mugur Topolniţchi, Adrian Căşunean-Vlad, Nicolae Cârlănescu, Niţă Preda, Doina Melinte, Dan Baicu, Zoia şi Dorel Andraş, Crina Aurora şi Mihai Pop, Dan Telea, Valentin Mocanu, Pr. Gheorghe Răţulea, Nicolae Moldovan, Mircea Vlăduţ, Stela Buda, Calinic Sabin, Ioan Oniscu, Pr. Gheorghe Băilă, Pr. Mihai Apafi, Pr. Constantin Puia, Pr. Ioan Cucu, Pr. Ioan Oliviu Hagiu, Pr. Simion Solovăstru, Pr. Gheorghe Olteanu, Marin Gheorghe, Ioan Paul Voinescu şi Ioan Lăcătuşu a pregătit convocarea şi desfăşurarea Adunării Generale de constituire a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, în ziua de 14 martie 1992.
În Hrisovul de întemeiere a Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna”, se consemnează: „Întâmplându-se astăzi, în prima sâmbătă a postului mare, în sâmbăta lui Pavel, din anul Domnului 1992 martie 14, în sfânta catedrală cu hramul Sfântul Nicolae din municipiul Sfântu Gheorghe, Când dreptcredincioşi ai bisericii române cu gândul curat al unirii în credinţă, pentru izbânda năzuinţelor de propăşire a fiinţei naţionale, În aceste ceasuri de cumpănă şi nelinişte, crezând în dreapta rânduială, am convenit în mod liber să constituim Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, lucrare în gând curat şi în frica lui Dumnezeu pentru cinstirea şi slava poporului român. Drept pentru care întărim voinţa noastră prin propria semnătură. Aşa să ne ajute Dumnezeu!”. Urmează câteva sute de semnături, inclusiv ale unor familii întregi. În statutul noii asociaţii se menţionează: „Scopul Ligii este acela de a crea, prin toate mijloacele legale, cadrul favorabil prin credinţă şi cultură a unităţii şi solidarităţii populaţiei româneşti din judeţul Covasna, indiferent de convingerea şi apartenenţa politică, contribuind la păstrarea identităţii şi valorilor culturale, ştiinţifice şi material româneşti”. La adunarea de constituire a participat, cu binecuvântarea vrednicului de pomenire IPS Antonie Plămădeală, Mitropolitul Ardealului, preşedinte de onoare al Ligii, Preasfinţitul Părinte Serafim Făgărăşanu, Episcop Vicar al Arhiepiscopiei Sibiului, azi Mitropolit al Germaniei.
Şi astfel şi-a început activitatea noua asociaţie culturală a românilor din judeţul Covasna. Problemele erau numeroase şi grele, resursele aproape inexistente, experienţa funcţionării societăţii civile la început de drum, dar peste toate acestea, exista o dorinţă puternică de implicare voluntară în viaţa cetăţii, stare de spirit surprinsă de publicistul bucureştean Ilie Traian, în articolul „O mână de oameni - O ligă şi o speranţă”, în care afirmă: „Ţelurile lor sunt limpezi şi curate. Puterea lor e mică dacă ne gândim la număr şi la bani. Dar noi ştim, că, de fapt, puterea stă în ţeluri”. Prima izbândă a Ligii a constituit-o înfiinţarea Muzeului Spiritualităţii Româneşti de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu-Gheorghe, în decembrie 1993. Dar cea mai mare realizare o constituie contribuţia importantă adusă la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, contribuţie subliniată şi în cuvântul rostit de Mitropolitul Ardealului, Înaltpreasfinţitul Antonie Plămădeală, cu ocazia instalării Preasfinţitului Ioan Selejan ca întâi Episcop al Covasnei şi Harghitei: „Daţi-mi voie, de asemenea, să mulţumesc celor două importante organizaţii locale, „Miron Cristea” şi „Andrei Şaguna”, cu care împreună, tot aşa şi cu unii domni miniştri, am putut să ctitorim această sfântă Eparhiei”. Au urmat apoi iniţierea primelor demersuri pentru înfiinţarea Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, a Casei Memoriale „Romulus Cioflec” din Araci şi a punctului muzeal Prima Şcoală Românească din Sfântu-Gheorghe, realizarea statuii Mitropolitului Andrei Şaguna, bustului Mitropolitului Nicolae Colan, a statuii Asociaţiunii ASTRA, plăcile memoriale aşezate pe unele edificii româneşti din Araci, Sfântu-Gheorghe, Târgu-Secuiesc, ridicarea troiţelor pe locul bisericilor din Vârghiş, Căpeni şi Comolău (Reci), dărmate după Dictatul de la Viena, obţinerea ordinului Ministrului Învăţământului de acordare a denumirii Nicolae Colan noii şcoli gimnaziale din cartierul Oltului, dezhumarea şi reînhumarea cu ritual creştin a ostaşilor români omorâţi, în toamna anului 1944, în localitatea Aita-Seacă, iniţierea şi organizarea primelor ediţii ale manifestărilor cultural-ştiinţifice, devenite tradiţionale: Sesiunea naţională de comunicări ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie (24 de ediţii), Zilele „Andrei Şaguna” (25 de ediţii), Zilele „Nicolae Colan” (25 de ediţii), Primăvara culturală la Sfântu-Gheorghe (26 de ediţii), Nedeea Sânpetrului (primele ediţii au avut loc în Poiana de la km 4, iar ultimele în localitatea Vâlcele, împreună cu Primăria comunei Vâlcele), editarea, cu sprijinul redacţiei ziarului „Cuvântul nou”, a Foii de cuget şi simţire românească „Oituzul”, publicaţie lunară care a apărut, fără întrerupere, din iulie 1992, până la numărul 100 şi a Buletinului Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” - tribună a societăţii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita (6 numere), sprijinirea editării primelor volume referitoare la istoria şi cultura românilor din sud-estul Transilvaniei, colaborarea cu Fundaţia „Mihai Viteazul” pentru organizarea Festivalului de Colinde şi Obiceiuri de Iarnă „Crăciunul la Români”, organizarea primelor manifestări culturale româneşti, după decembrie 1989, la Târgu-Secuiesc, Baraolt şi în alte localităţi din judeţ.
Concomitent au fost întreprinse numeroase demersuri pentru aducerea la cunoştinţa autorităţilor centrale ale statului şi a opiniei publice a stările critice în care s-au aflat principalele instituţii ale culturii şi spiritualităţii româneşti din judeţ: memorii, scrisori deschise, apeluri, audienţe la Preşedinţie, Guvern şi Parlament, sprijinirea organizării vizitelor demnitarilor români în judeţele Covasna şi Harghita, organizarea mitingului de protest faţă de discriminările practicate de Consiliul Local Sfântu-Gheorghe faţă de românii din zonă (în aprilie 2000) etc..
Au fost stabilite primele relaţii de colaborare cu românii din Basarabia, Bucovina de Nord, Ungaria şi din alte ţări europene. Liga a iniţiat şi sprijinit înfiinţarea Despărţământului ASTRA Covasna-Harghita, Asociaţiei Pedagogilor Români din judeţul Covasna şi, nu în ultimul rând, a Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş.
Strădaniile Ligii au fost apreciate de unele mari personalităţi ale vieţii publice româneşti, aflate în vizită în judeţul Covasna, aprecieri, constatări şi îndemnuri consemnate în interviurile realizate de publicistul Dumitru Manolăchescu, în cotidianul „Cuvântul nou”, aşa cum rezultă din exemplele următoare: „Aici trăiţi un patriotism curat”, acad. Paul Popescu Neveanu; „Ceea ce faceţi aici e nemaipomenit”, acad. Virgil Cândea; „Trebuie să ne scoatem din suflet sentimental că suntem toleraţi în propria noastră casă”, Cristian Moisescu; „Din varii motive, istoriografia românească nu se apleacă asupra trecutului acestei zone”, Marin Radu Mocanu etc..
După primii ani de activitate, Liga a primit numeroase mesaje de apreciere şi de solidaritate de la importante personalităţi româneşti: Patriarhul Teoctist, Mitropoliţii Antonie Plămădeală şi Laurenţiu Streza, şi Arhiepiscopul Ioan Selejan, Ion Iliescu, Radu Vasile, Ion Topolog Popescu, acad. Horia Colan, acad. Augustin Buzura, Gheorghe Fulga, Ion Ungureanu, Grigore Vieru, George Muntean, Gheorghe Lazarovici, Corneliu Vadim Tudor, Ana Grama, Andrei Nestorescu, Ioan Doru Voşloban, Adrian Căşunean-Vlad, Gheorghe Tatu, Dumitru Acu ş.a..
Păstrându-şi echidistanţa politică, în toţi aceşti 27 de ani de activitate, Liga a reuşit să menţină trează ideea solidarităţii româneşti, atrăgând, totodată, în rândurile şi la activităţile ei, persoane aparţinând întregului spectru politic şi social al judeţului. De subliniat este faptul că toate activităţile ligii s-au realizat prin voluntariatul unor membrii şi colaboratori care şi-au jertfit timpul şi resursele proprii în slujba intereselor şi valorilor comunităţii româneşti din judeţul Covasna. Lista acestora este numeroasă. Pentru a nu nedreptăţii pe nimeni nominalizăm pe câţiva membrii din conducerea ligii: Ioan Mugur Topolniţchi (primul preşedinte), Ioan Solomon (cel mai longeviv şi vizionar preşedinte), Pr. Sebastian Pârvu (preşedinte între anii 2006 -2017) şi Pr. Ioan Marin (actualul preşedinte), Ioan Lăcătuşu şi Rodica Pârvan (secretari), Petre Străchinaru, Dumitru Manolăchescu, Gheorghe Tatu, Doina Melinte, Luminiţa Cornea, Ioan Paul Voinescu, Gheorghe Baciu, Vasile Stancu, Aurora Crina Pop, Ligia Dalila Ghinea, Pr. Ioan Tămaş, Dan Baicu, Mircea Vlăduţ (şefi de comisii), Valentin Mocanu, Ciprian Vrânceanu, Eugen Lazăr, Ioan Bălan, Constantin Gheorghincă, Elena Ciobanu (susţinători), Violeta Pătrunjel, Codrin Munteanu, Oana Malina Negrea, Ioana Lăcătuşu, Doru Decebal Feldiorean, Dan Tanasă, Dan Suciu, Erich Mihail Broanăr, Cătălin Vlădărean, Cosmin Iosub (tineri voluntari).
Întreaga activitate a ligii s-a desfăşurat cu binecuvântarea şi sprijinul Înaltpreasfinţitului Ioan, astăzi Mitropolitul Banatului, şi Preasfinţitului Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, cu implicarea şi sprijinul prefecţilor judeţului, a parlamentarilor români şi a altor personalităţi din Ţară şi străinătate.
Bunul Dumnezeu să răsplătească jertfa tuturor celor care au fost alături de această mişcare de simţire şi cuget românesc realizată cu demnitate pentru binele şi dăinuirea românească în Arcul Intracarpatic.

Categorie: