90 de ani de la Tratatul de la Trianon
prof. Vasile Stancu
Sub acest generic a avut loc, în ziua de 4 iunie, la Arad, manifestarea privind aniversarea a nouă decenii de la semnarea Tratatului de Pace dintre Ungaria şi Puterile Aliate şi Asociate, de la Trianon. Organizată sub egida Ministerului Administraţiei şi Internelor, a Arhivelor Naţionale Arad, a Asociaţiei Arhiviştilor „David Prodan” Cluj-Napoca - Filiala Arad, la Galeriile „Turnu de Apă”, dezbaterea a reunit, sub medierea măiastră şi competentă a directorului arhivelor arădene, Eugeniu Criste, peste 30 de profesori universitari, doctori în ştiinţe, cercetători, profesori şi arhivişti. Acţiunea a debutat printr-o interesantă expoziţie care reunea documente din arhiva arădeană şi lucrări ştiinţifi - ce referitoare la evenimentul aniversar. În cadrul dezbaterii care a urmat, au susţinut intervenţii şi comunicări ştiinţifi ce: Eugeniu Criste - „Din culisele Conferinţei de Pace de la Paris”; Virgil Valea - „Situaţia României în conjunctura internaţională a anilor 1918-1919”; Anca Dorina Băiţoiu - „Principiile wilsoniene”; Emil Arbonie - „Graniţa de vest a României după Conferinţa de Pace din 1919- 1920”; Doru Bogdan - „Neorevizionismul maghiar”; Mircea Timbuş - „Rolul Reginei Maria a României la Conferinţa de Pace”.
Arhivele Naţionale covăsnene şi Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi” din Sfântu-Gheorghe au fost reprezentate la această manifestare de dr. Ioan Lăcătuşu şi respectiv subsemnatul, care au susţinut comunicările: „Problematica Tratatului de Pace de la Trianon oglindită în presa maghiară din judeţele Covasna şi Harghita” şi „Un dosar diplomatic pe piaţa cărţii româneşti - Problema transilvană refl ectată în notele prezentate de delegaţia maghiară la Conferinţa de Pace de la Paris.(1920)”.
Din discuţiile purtate a ieşit în evidenţă complexitatea Tratatului de Pace, care cuprinde un preambul (în care sunt enumerate statele semnatare şi a împuterniciţilor fi ecăruia) şi 14 părţi, în care se regăsesc 364 de articole, în 164 de pagini tipărite. El a fost semnat de 36 de reprezentanţi, în numele a 23 de state, din care 11 europene şi 12 din afara Europei. De asemenea, prima parte a acestuia reproduce textul Pactului Societăţii Naţiunilor, inclus şi-n celelalte tratate ale Sistemului de la Versailles. În principal, Tratatul de Pace de la Trianon a consfi nţit noua configuraţie teritorială bazată pe structura etnică rezultată din dezmembrarea multinaţionalului imperiu Austro-Ungar, a consemnat angajamentul Ungariei de a recunoaşte frontierele Italiei, Austriei, Cehoslovaciei, Poloniei, României şi Iugoslaviei, a sancţionat independenţa de stat a Ungariei, proclamată de ea însăşi la 2 noiembrie 1918, a stabilit interdicţia vreunei viitoare uniuni a ei cu un alt stat, a hotărât viitorul sistemul militar al ţării, a reglementat interesele Ungariei în Maroc, Egipt, China şi Siam (Thailanda).
În acelaşi timp, s-a subliniat faptul că Tratatul de Pace de la Trianon a fost şi continuă să fie perceput în mentalul colectiv maghiar drept o catastrofă, simbolizând sfârşitul „regatului Sfântului Ştefan”, care, practic, a dispărut de la 29 august 1526, când Soliman cel Mare zdrobeşte armata maghiară la Mohacs. Visul, de la 1848, al refacerii pe baze moderne a „imperiului Sfântului Ştefan”, resuscitat cu deosebire în perioada interbelică şi apoi după 1989, nu dă pace revizionismului maghiar, chiar şi după intrarea majorităţii vecinilor Ungariei în Uniunea Europeană. Tratatul nu a ocupat un rol la fel de important în conştiinţa populaţiilor statelor succesoare, deoarece el a consfi nţit o realitate etnică evidentă şi o stare de lucruri deja existentă, la mijlocul anului 1920.
Dar, în condiţiile multiplicării şi amplifi cării acţiunilor revizioniste maghiare, atenţia acestor state şi a oamenilor lor politici trebuie să se îndrepte spre conştientizarea opiniei publice interne şi internaţionale asupra pericolelor care rezultă dintr-o asemenea politică. Atenţie! Dacă nu ştim istorie sau nu am tras învăţămintele necesare din faptele petrecute într-un trecut nu prea îndepărtat, nu ne iartă nimeni! Ea, istoria, se poate repeta!
Adaugă comentariu nou