Academia de Vară de la Topliţa, la cea de-a XX-a aniversare

Cronica unei excelente manifestări: Zilele „Miron Cristea”, 17-20 iulie 2017

Sub egida Fundaţiei Culturale „Miron Cristea”, Centrului Cultural Topliţa şi a Primăriei din municipiului Topliţa şi cu sprijinul parţial al Consiliului Judeţean Harghita, în zilele 17-20 iulie 2017, s-a desfăşurat cea de-a XX-a ediţie a manifestării cultural-ştiinţifice şi spirituale, devenită tradiţională, numită generic „Zilele Miron Cristea”. Iniţiată, în anul 1998, de instituţiile cultural-spirituale, administrative şi o parte a organizaţiilor civice româneşti din judeţele Harghita şi Covasna, atunci când se împlineau 340 de ani de la prima atestare documentară a Mănăstirii Doamnei, 130 de ani de la naşterea pe aceste meleaguri a celui care avea să fie primul Patriarh al României, Elie Miron Cristea, şi 70 de ani de la întemeierea Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie”, ctitoria ilustrei personalităţi topliţene, manifestarea „şi-a lărgit treptat aria preocupărilor încât de la o ediţie la alta - după cum afirma protopopul de Gherla, Pr. Ioan Morar - a crescut atât cantitativ, cât şi calitativ, devenind o adevărată academie de vară”, iar revista Sangidava, publicaţia ştiinţifică a manifestării, ajunsă şi ea la ediţia cu numărul XI, „marchează în timp şi peste timp o puternică mărturie a acestor zbateri şi dezbateri”, reflectând cu probitate şi profesionalism rezultatele cercetărilor în arhivele locale şi naţionale ale participanţilor.
O scurtă prezentare statistică a evoluţiei cantitativ-calitative evidenţiază afirmaţiile părintelui Ioan Morar: numărul participanţilor la sesiunile de comunicări a crescut de la o medie de 38 de participanţi la primele zece ediţii la 52 de participanţi la următoarele zece; numărul secţiunilor a crescut de la două (Patriarhul Miron Cristea, personalitate a istoriei naţionale şi a culturii române şi Valea Superioară a Mureşului, străveche vatră de istorie românească şi credinţă străbună) la trei, începând cu ediţia a X-a (Credinţă străbună, Istori, Cultură Civilizaţie); aria de provenienţă a participanţilor s-a extins la întreaga Ţară, toate centrele universitare cu tradiţie şi regiunile României fiind puternic reprezentate la lucrările sesiunilor de profesionişti în domeniu. Deosebit de pozitivă consider a fi reprezentarea numeroasă şi permanentă a unor valoroşi istorici, lingvişti, scriitori şi a oamenilor de cultură din Republica Moldova (Grigore Vieru, Ion Varta, Ion Negrei, Alexandru Bantoş, Ana Bantoş, Petre Buburuz, Alecu Mocanu, Valentin Ciobanu, Viorica-Ela Caraman, Gheorghe Palade, Vasile Şoimaru), precum şi a unor cercetători din Ucraina (acad. Vasile Tărâţeanu), Polonia (Marcin Marynowski) şi Turcia (Dalila Zamfir-Osbany); calitativ, menţionez că foarte mulţi dintre participanţii la actuala ediţie au fost sau sunt profesori universitari la Bucureşti, Iaşi, Cluj-Napoca, Braşov, Târgu-Mureş, Ploieşti, Constanţa sau alte centre universitare şi 53,70% deţin titlul de doctor în ştiinţe socio-umane, 7,40% sunt doctoranzi, 25,92% sunt profesori de ştiinţe socio-umane şi literatură română, 3,70% sunt publicişti, iar câte unul (1,85%) este jurist, arhitect, colonel în rezervă sau artist plastic. Practic, toţi participanţii la cea de-a XX-a ediţie sunt adevăraţi profesionişti în istorie, filologie, sociologie, doi dintre aceştia fiind, după cunoştinţele mele, conducători de doctorate, precum Ion Agrigoroaie şi Ion Giurcă.
Actuala ediţie, jubiliară, a „Zilelor Miron Cristea”, un model de activitate ştiinţifică şi cultural-spirituală, a debutat în după-amiaza zilei de joi, 17 iulie 2017, în eleganta sală a Consiliului Local Topliţa, prin salutul de bun venit adresat participanţilor de „profesorul, ziaristul, scriitorul şi inimosul om de cultură şi nobleţe sufletească” Ilie Şandru, „sufletul, de la prima ediţie şi până astăzi, a acestor manifestări dedicate Patriarhului Miron Cristea”. În continuare, profesorul Ilie Şandru, moderatorul întâlnirii, alături de dr. Costel Cristian Lazăr, directorul Centrului Cultural Topliţa, l-au rugat a lua cuvântul pe secretarul de stat de la Ministerul Culturii şi Identităţii Naţionale, Alexandru Pugna, care a ţinut să sublinieze faptul că este „deosebit de bucuros, fericit şi onorat de a reprezenta la această manifestare cea mai înaltă instituţie de cultură din Ţară, condusă de ministrul Lucian Romaşcanu, şi de două ori fericit deoarece Miron Cristea, omagiat astăzi la cea de-a XX-a ediţie, are foarte strânse legături cu locurile mele natale, pământurile grănicereşti ale Bistriţei şi Năsăudului. Mama Patriarhului, Domniţa, născută Coman, provenea din Galaţii Bistriţei, iar viitorul Patriarh a urmat cursurile Gimnaziului săsesc de la Bistriţa, în perioada 1879-1883 (obţinând la terminarea cursurilor calificativul „clasa I cu eminenţă” - n.n.), iar, în anii 1883-1887, cursurile Liceului grăniceresc românesc din Năsăud, unde în anul şcolar 1886-1887 a condus Societatea de lectură „Virtus Romana Rediviva”, al cărei lider, pe când Miron Cristea se înscria la şcoala năsăudeană, a fost viitorul mare poet George Coşbuc. Un motiv în plus de mândrie îl reprezintă faptul că Miron Cristea s-a inspirat pentru a da forma crucii patriarhale din crucile bisericilor şi mormintele din zona Bistriţa-Năsăud” (Crucea Patriarhală a fost instituită de către Patriarhul Miron Cristea şi înscrisă ca însemn heraldic special în Stema Patriarhiei Române, aprobată prin Legea nr. 70, votată în Senatul României la 28 martie 1928, în Adunarea Deputaţilor la 6 aprilie 1928 şi promulgată prin Decretul Regal nr. 1.148 din 25 aprilie 1928, publicat în „Monitorul oficial”, Partea I, nr. 96 din 3 mai 1928 - n.n.). După această scurtă lecţie de cunoaştere a vieţii şi de iubire faţă de ilustrul topliţean, secretarul de stat Alexandru Pugna i-a felicitat pe profesorul Ilie Şandru, „sufletul manifestărilor”, şi pe cei prezenţi la „Zilele Miron Cristea” pentru participarea la eveniment, urând succes deplin, din partea sa, a Ministerului Culturii şi Identităţii Naţionale, a ministrului Lucian Romaşcanu „lucrărilor sesiunii internaţionale de comunicări ştiinţifice şi celorlalte manifestări cultural-spirituale care se vor desfăşura pe parcursul zilelor următoare”, promiţând un real sprijin instituţiilor locale din partea Ministerului şi în perspectiva multiplelor activităţi desfăşurate cu prilejul Centenarului Marii Uniri; secretarul de stat a afirmat că „însăşi prezenţa noastră aici este un gir pentru activităţile pe care le veţi gândi”. Înainte de a se trece la următoarea activitate, din după-amiaza zilei inaugurale a zilelor dedicate Patriarhului Miron Cristea - comunicările în plen, Ilie Şandru a scuzat, pe motiv de boală, absenţa primarului municipiului Topliţa, Stelu Platon, de la deschiderea manifestărilor, a PS Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, din motive binecuvântate, a prefectului judeţului Harghita, Jean Adrian Andrei (pregătirea vizitei preşedintelui statului la Miercurea-Ciuc - n.n.), a redactorului-şef al revistei „Limba Română” de la Chişinău, Alexandru Bantoş şi a prof. univ. dr. Ana Bantoş (din cauza gravelor tulburări de la Chişinău).
În plenul care a urmat deschiderii manifestării au fost susţinute comunicări deosebit de interesante de prof. univ. dr. Ion Agrigoroaiei, din Iaşi, care a vorbit despre Semnificaţia istorică a bătăliilor de la Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz, comunicare care a adus informaţii inedite despre eroicele lupte desfăşurate în vara anului 1917, şi de prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu, din Bucureşti, care a prezentat tema Memoria istorică a Trianonului (1920-2017). Profesorul Porţeanu a ţinut să sublinieze faptul că „apropierea Centenarului Marii Uniri… nu se reduce la sărbătorirea solemnă a zilei de 1 Decembrie, aceasta fiind precedată de evenimente importante - declaraţia de la Darniţa, eliberarea Basarabiei, armistiţiile cu Puterile Centrale - urmate de acţiunile politice, militare şi diplomatice care au culminat cu încheierea tratatelor de pace finalizate cu ratificarea şi intrarea lor în vigoare în iulie 1921, toate acestea constituind teme pentru viitoarele dezbateri”. Cel mai important tratat pentru România este, bineînţeles, Tratatul de la Trianon…, iar de aceea oratorul a dezvoltat apoi tema „destinului istoric al Trianonului”.
În continuare, Academicianul Vasile Tărâţeanu din Cernăuţi (Ucraina) a vorbit despre trei dintre vizitele la Cernăuţi ale Patriarhului Miron Cristea, unde legase prietenii trainice cu ierarhii locului şi cu oamenii politici români din Bucovina. Prima vizită o întreprinde cu prilejul înmormântării Mitropolitului Bucovinei, IPS Vladimir de Repta, mort la 24 august 1926. Academicianul a subliniat meritele deosebite ale Mitropolitului în promovarea identităţii româneşti în fosta provincie habsburgică arătând pentru început originea sa „din neam răzeşesc bucovinean”, evoluţia sa şcolară şi intelectuală, punctând faptul că în perioada profesoratului său la Universitatea din Cernăuţi va fi şi vicepreşedinte al Societăţii pentru Cultura şi Literatura Română din Bucovina. După 1902, când ajunge Mitropolit al Bucovinei, va milita pentru Unirea tuturor teritoriilor româneşti într-un stat unitar, iar în noiembrie 1918, va face parte alături de Iancu Flondor şi Ion Nistor din delegaţia care va preda la Iaşi „Actul Unirii” Bucovinei cu Ţara-Mamă regelui Ferdinand, însoţind apoi cortegiul regal care revenea în Capitala României - Bucureşti. Pentru meritele sale în domeniul unităţii naţionale, Mitropolitul Vladimir de Repta a fost numit „Mitropolitul Unirii”. Cea de-a doua vizită este efectuată tot cu prilejul înmormântări unui alt Mitropolit al Bucovinei, Nicolae Cotlarciuc, la 7 iulie 1935, iar cea de-a treia cu prilejul aniversării a 50 de ani de viaţă, la 4/17 august 1936, a istoricului Ion Nistor, membru al Academiei Române din 1911 şi militant pentru Unirea Bucovinei cu România. Ion Nistor este membru al Comitetului de organizare a Adunării Naţionale de la Cernăuţi care hotărăşte, la 28 noiembrie 1918, Unirea cu România şi este unul din autorii Actului Unirii. Va deveni membru al Partidului Naţional Liberal şi ministru în guvernele liberale din perioada interbelică.
Următorul vorbitor, prof. dr. Florin Bengean, din Reghin, a arătat importanţa unor evenimente spirituale şi istorice ale anului 2017 în comunicarea Omagieri şi comemorări importante în anul 2017 - vorbind despre anul omagial al sfintelor icoane, a picturii bisericeşti şi al comemorării apărătorilor ortodoxiei în timpul comunismului şi al Patriarhului Justinian Marina, anul împlinirii a 140 de ani de la proclamarea Independenţei de Stat a României şi a 200 de ani de la naşterea marelui om de stat şi bărbat al Neamului Românesc, Mihail Kogălniceanu.
În finalul şedinţei de plen, Pr. Ioan Morar, din Gherla, a prezentat comunicarea intitulată Zilele Miron Cristea - după 20 de ani, în care distinsul părinte a comparat valoarea celor douăzeci de ediţii ale „Zilelor Miron Cristea” cu „o salbă de aur pe care s-au înşirat atâtea perle culese din cultura, istoria şi spiritualitatea românească” şi a evidenţiat munca de cercetare din arhive care „a scos la iveală preţioase informaţii legate de anumite evenimente, personalităţi, relaţii diplomatice care completează şi limpezesc istoria dăinuirii noastre”, la care „s-au adăugat întrunirile topliţene, lucrări de creaţie literară, expoziţii de artă plastică, lansările de carte, ieşirile la diferite monumente civile, bisericeşti sau ale naturii, cuvenindu-se a vorbi aici de memorabilele ieşiri de la Bilbor”.
După o scurtă pauză, seara a continuat cu un adevărat maraton al prezentărilor şi lansărilor de cărţi şi reviste, în care, desigur, regina volumelor a fost Sangidava 5 (XI), Serie nouă, publicaţie în care s-au tipărit studiile şi articolele susţinute de participanţii la secţiunile celei de-a XX-a sesiuni ştiinţifice internaţionale din acest an, volum prezentat de scriitorul Nicolae Băciuţ, asupra căruia vom mai reveni în ediţiile viitoare ale „Condeiului ardelean”. Alături de această revistă ştiinţifică au mai fost lansate sau prezentate 25 de titluri de cărţi, scrise de 25 de autori, numărul egal constituind o coincidenţă, unele cărţi fiind scrise de mai mulţi autori, iar mai multe cărţi de un singur autor. Exemplificăm în acest sens volumul „Dascăli mureşeni. Vol. VIII”, elaborat de trei autori - Ilarie Gh. Opriş, Virgil Simion Bui, Constantin Bogoşel, sau pe remarcabilul poet şi publicist Nicolae Băciuţ, director al Direcţiei pentru Cultură a judeţului Mureş, care şi-a prezentat trei dintre volumele sale recent apărute: Exilul românesc, Radical din doi - poeme, Cădere în vârstă - publicistică. Fiind istoric, voi continua maratonul lansării şi prezentării cărţilor cu enumerarea titlurilor şi autorilor preferaţi din domeniul istoriei: Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz - 100 de ani. Reflecţii în presa vremii, de Ion Agrigoroaiei; Iaşi - capitala României. 1916-1918, de Sorin Iftimi şi Aurica Ichim, prezentată de istoricul militar Dan Prisăcaru; Spioni, spioane şi dandanale în România neutră (1914-1916), de Alin Spânu. În continuare, voi reda cărţile şi revistele în ordinea prezentării lor: Vremuri de izbândă, de Alexandru Ceuşeanu; Tabăra de pictură „Vasile Gliga”, de Ilarie Gh. Opriş; albumul Vrednicii mureşene. Realizări româneşti în judeţul Mureş, 1920-1940, O sută de imagini, de Eugen Nicoară; revista Apărarea mureşană, redactor-şef Nicolae Balint; Biserici de lemn din Ţara Lăpuşului şi Folclor din judeţul Maramureş, de Pamfil Bilţiu, Maria Bilţiu; Senkiu fo yo frendship, de Viorica Macrina Lazăr; Atitudini şi Studii şi evocări istorico-religioase, de Florin Bengean; Datoria de Om, de Alexandru Uiuiu; Destine după… destine, de Ilie Şandru; Valea Gurghiului - istorie şi spiritualitate, de Ilie Frandăş; Gheorghe Şincai sub semnul luminilor, de Dimitrie Poptămaş; revista Ţara Fagilor, vol. XXVI, almanah al românilor nord-bucovineni, prezentată de Dimitrie Poptămaş; trilogia Ţăranii cu cravată, de Traian Duşa; Patriarhul Elie Miron Cristea aşteptând învierea (eseu), de Valentin Marica; Topliţa Română în presa scrisă din perioada comunistă (1965-1989), de Octavian Dorel Bucur, Maria-Carmen Bucur; Pe baricade - publicistică, de Lazăr Lădariu; Arhiereul eminescian la Cernăuţi. Convorbiri cu academicianul Vasile Tărâţeanu, de Elena Condrei; Viaţa şi opera profesorului Dumitru Mărtinaş, de Alexandru Ciubâcă, iar în final, poeta Maria Mărginean, venită de peste hotare, îmbrăcată într-un frumos costum popular, şi-a prezentat volumul intitulat Nostalgia satului, din care a recitat două sensibile creaţii având drept temă neostoitul dor de Ţară al românului înstrăinat de meleagurile natale.
A doua zi a manifestărilor dedicate primului Patriarh al Bisericii Ortodoxe Române a început în Biserica nouă a Mănăstirii „Sfântului Ilie” cu o slujbă de pomenire a celor 21 de participanţi la ediţiile anterioare ale „Zilelor Miron Cristea” săvârşiţi din viaţa pământească, după care au avut loc lucrările sesiunii ştiinţifice internaţionale, găzduite de polivalenta clădire a Primăriei municipiului Topliţa. Acestea s-au desfăşurat în trei secţiuni: Secţiunea I - Miron Cristea - Credinţă străbună, la care au participat 15 cercetători şi s-au prezentat 11 teme; Secţiunea a II-a - Istorie Naţională, unde au fost dezbătute 19 teme de către cei 23 de participanţi şi Secţiunea a III-a - Cultură şi civilizaţie românească, care a reunit 17 cercetători pentru comunicarea celor 16 teme propuse în programul sesiunii. La Secţiunea I, unde am participat, au suscitat un real interes comunicările privitoare la viaţa şi activitatea Patriarhului. Amintesc în acest sens comunicările susţinute de: dr. Florin Bengean, Reghin - Personalitatea Patriarhului Miron Cristea în scrierile istoricului Vasile Netea; dr. Liviu Boar şi prof. Maria Boar, Târgu-Mureş - La moartea părintelui Patriarhului Miron Cristea; scriitorul Valentin Marica, Târgu-Mureş - Elie Miron Cristea - spre un loc mai bine definit în cultura română; dr. Dorel Marc, Târgu-Mureş - Patriarhul Miron Cristea şi Cultul Eroilor Marelui Război; prof. Vilică Munteanu, Bacău - Patriarhul Miron Cristea în medalistică. O comunicare deosebită pentru modul în care autorul a expus şi analizat problema, actuală în spaţiul spiritual al acestui an, a fost comunicarea poetului Nicolae Băciuţ intitulată Icoana între credinţă şi istorie. Celelalte comunicări, susţinute de dr. Traian Chindea, Miercurea-Ciuc, prof. Alexandru Ciubîcă, Târgu-Mureş, prof. Vasile Stancu, Sfântu-Gheorghe, dr. Ştefan Vodă, Constanţa, şi moderatorul Pr. dr. Florin Ţuscanu, Roman, au trezit un interes aparte, provocând discuţii prin ineditul informaţiei privitoare la apărarea românismului şi ortodoxiei în perioada stăpânirii austro-ungare (1867-1918), a Dictatului de la Viena (1940-1944) şi a comunismului (1945-1989). Din discuţiile purtate cu diverşi participanţi la celelalte secţiuni, cum au fost: dr. Marcin Marynowski, din Krakovia (Polonia), prof. univ. dr. Ion Giurcă, Bucureşti, dr. Alin Spânu, Bucureşti, col. (r) dr. Dan Prisăcaru, Iaşi, drd. Daniel Nicolae, Bucureşti, toţi de la secţiunea Istorie Naţională, şi prof. univ. dr. Liliana Trofin şi istoricul militar col. (r) Dumitru Stavarache, de la secţiunea Cultură şi Civilizaţie românească, cât şi din comunicările prezentate în cadrul sesiunii şi publicate în revista Sangidava, mi-am putut da seama de valoarea informaţiei şi contribuţia documentară importantă adusă de specialiştii prezenţi la valorificarea şi cunoaşterea istoriei regionale şi naţionale a românilor. Printre protagoniştii lucrărilor la secţiunile mai sus amintite, cu excepţia celor consultaţi, s-au numărat: prof. univ. dr. Ion Agrigoroaie, Iaşi; prof. univ. dr. Alexandru Porţeanu, Bucureşti; prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop, Târgu-Mureş; dr. Alin Spânu, Bucureşti; dr. Gavriil Preda, Ploieşti; prof. dr. Florin Bengean, Reghin; prof. Doiniţa Dobrean, Subcetate, judeţul Harghita; prof. Traian Cepoi, Ploieşti; publicist Vasile Gotea, Topliţa; Pr. Ioan Morar, Gherla; prof. dr. Costel Cristian Lazăr, Topliţa; dr. Virgil Pană, Târgu-Mureş; prof. Ilie Şandru, Topliţa; prof. Pamfil Bilţiu şi prof. Maria Bilţiu, Baia-Mare; jr. Ilie Frandeş, Reghin; dr. Viorica Macrina Lazăr, Topliţa; arh. Ioan Eugen Man, Târgu-Mureş; prof. Maria Zaharia, Bârlad; publicist Ilarie Gh. Opriş, Târgu-Mureş; prof. Ioan Torpan, Reghin; prof. Dimitrie Poptămaş, Târgu-Mureş, şi drd. Violeta Ioana Rus, Braşov.
După-amiază, la orele 16:30, un sobor de preoţi, sub conducerea părintelui protopop Dumitru Apostol, a oficiat, în prezenţa participanţilor la Sesiunea internaţională de comunicări ştiinţifice, dar, din păcate ca şi în alţi ani, a unui foarte restrâns grup de localnici, slujba de pomenire la bustul Patriarhului Miron Cristea din Parcul central al municipiului Topliţa, după care lucrările pe secţiuni au continuat până seara târziu.
Cea de-a treia zi a debutat cu vernisarea expoziţiilor deschise în spaţiile generoase ale Casei Municipale de Cultură. Prima şi a doua dintre acestea au fost expoziţiile de icoane pe lemn ale iconarilor bistriţeni şi respectiv, icoane pe sticlă executate de Cercul iconarilor părintelui Petru Cătineanu din Topliţa, expoziţii integrate armonios atât tematicii secţiunii Credinţă străbună, cât şi anului 2017 proclamat de Biserica Ortodoxă Română drept an omagial al sfintelor icoane şi al iconarilor şi pictorilor bisericeşti. Cea de-a treia expoziţie, de artă plastică, a reprezentat valoroasa contribuţie la varietatea, culoarea şi calitatea manifestărilor închinate Patriarhului Miron Cristea a renumitului artist plastic şi sensibilului poet topliţean Aurelian Antal şi a talentatei sale nepoţele în ale penelului şi muzicii Alexandra Maria Ursache Antal, ambii astăzi locuitori ai Dorohoiului.
În partea a doua a zilei, participanţii s-au deplasat într-o „memorabilă ieşire la Bilbor”, după cum spunea părintele Ioan Morar, cu un scurt popas, de reculegere şi cinstire a eroilor noştri, la Monumentul-mausoleu de la Gura Secului, aflat la ieşirea din Topliţa spre plaiurile moldave. Construit în anul 1925, din iniţiativa Societăţii „Cultul Eroilor”, Mausoleul de la Gura Secului adăposteşte osemintele a 771 de militari români, precum şi osemintele a numeroşi soldaţi necunoscuţi căzuţi în bătăliile desfăşurate pe aceste locuri în perioada participării României la Marele Război de Reîntregire Naţională (1916-1919). „Ieşirea în împărăţia bradului alb”, cum este cunoscută etimologic depresiunea şi localitatea Bilbor (Bielbor în slavonă înseamnă locul bradului alb - n.n.), de o frumuseţe rar întâlnită, a avut drept obiectiv vizitarea Mlaştinii de la Pârâul Ruşilor şi servirea prânzului la cabana harnicului şi ospitalierului gospodar şi a soţiei sale care constituie familia Mihai şi Dana Trif, cabană situată în apropierea obiectivului vizitei.
„Identificată în partea nordică a Depresiunii Bilbor, situată la gura de vărsare a Pârâului Ruşilor în Bistricioara Mlaştina de la Pârâul Ruşilor, ce ocupă lunca de pe partea dreaptă a Bistricioarei, reprezintă mlaştina cea mai compactă a Bilborului, având o suprafaţă de 15-16 hectare. Flora acesteia cuprinde o serie de relicte asemănătoare cu cele ale mlaştinilor alimentate cu ape minerale. Aici este prezent mesteacănul pitic (Betula humilis), asemănător cu cel prezent la Borsec (Rezervaţia botanică „Harmasliget”), care în trecut, era reprezentat printr-o populaţie de 10 tufe, lângă o meandră a Bistricioarei. În prezent, există o singură tufă, care nu este îngrădită de niciun gard de protecţie, iar locuitorii necunoscând importanţa acesteia, adunând resturile vegetale din împrejurimi, au incendiat zona respectivă, punând-o în pericol. Pe lângă importanţa ştiinţifică a acesteia, pe viitor, dacă va fi declarată rezervaţie naturală (categoria IV), ea poate constitui şi unul dintre principalele obiective ale potenţialului turistic biogeografic al comunei Bilbor”. Astfel ne vorbea, în urmă cu doi ani, lectorul universitar dr. George Bogdan Tofan, de la Universitatea din Cluj-Napoca, originar din Bilbor, cu optimism, despre un memoriu adresat autorităţilor competente care să hotărască declararea zonei Pârâul Ruşilor ca rezervaţie naturală. Am ridicat această problemă în bilunarul nostru şi atunci, dar şi acum, poate „autorităţile, între timp, chiar au devenit competente” în a proteja zona prin declararea ei drept rezervaţie naturală. Sperăm şi noi, poate de această dată se aude acolo unde trebuie.
În ceea ce priveşte prânzul, datorită gazdelor şi-n mod deosebit publicistului topliţean Vasile Gotea, un excelent organizator, oaspeţii s-au simţit minunat în preajma produselor ecologice de la o stână autentică şi a „tocăniţei la ceaun”, cum se numeşte în zona Întorsurii-Buzăului această gustoasă şi apetisantă mâncare, stropite cu o pălincă autentică şi un pahar de vin care văzuse strugurii. La plecare, desigur după poza tradiţională de grup, am mulţumit sincer gazdelor şi organizatorului Vasile Gotea pentru după-amiaza de excepţie oferită, cu speranţa ascunsă că vom mai fi invitaţi şi vom reveni la aceşti oameni aleşi şi la locurile lor de o frumuseţe desăvârşită. Întorşi la Topliţa, după o sumară odihnă în camerele bine îngrijite, curate şi spaţioase ale Hotelului „Mureş”, la masa de seară, într-o atmosferă caldă, prietenească, au fost desprinse principalele concluziile asupra activităţilor desfăşurate, rezultate din intervenţiile vorbitorilor Ilie Şandru, Pamfil Bilţiu, Ion Giurcă, ca apoi, prin cuvântul său, Dimitrie Poptămaş să aducă un meritos „Laudatio” „sufletului acestor manifestări” - profesorul şi prolificul scriitor Ilie Şandru, cu prilejul zilei sale onomastice în cinstea şi onoarea căruia am închinat un pahar de vin.
Cea de-a patra şi ultima zi a „Zilelor Miron Cristea” de anul acesta, ediţia a XX-a, a constat, ca de fiecare dată, în partea mai evlavioasă a evenimentului, adică în participarea „cursaţilor” la Academia de Vară de la Topliţa, dimpreună cu miile de credincioşi sosiţi aici din toate zonele Ţării, la hramul Mănăstirii „Sfântul Proroc Ilie Tesviteanul”, ctitorie a primului Patriarh al României, Dr. Elie Miron Cristea, fiu al acestor meleaguri binecuvântate din nordul judeţului Harghita. La invitaţia Preasfinţitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, chiriarhul locului, au participat la această mare sărbătoare, cinstită în mod deosebit la Topliţa Română, trei ierarhi din Sfântul Sinod al Bisericii Ortodoxe Române: Înaltpreasfinţitul Părinte Varsanufie - Arhiepiscopul Râmnicului, Preasfinţitul Părinte Visarion - Episcopul Tulcii, şi Preasfinţitul Părinte Ignatie Mureşeanul, Arhiereu-Vicar al Episcopiei Ortodoxe Române a Spaniei şi Portugaliei, de loc din această zonă, mai exact din mirificul Bilbor, despre care am făcut vorbire şi în rândurile de mai sus. Sfânta Liturghie Arhierească - la care a participat un numeros sobor de preoţi şi călugări din Episcopia Covasnei şi Harghitei, cărora le-au fost alături şi clerici invitaţi din alte eparhii - a fost condusă de IPS Părinte Arhiepiscop Varsanufie, cel care la final a şi rostit un bogat cuvânt de învăţătură cu privire la semnificaţia sărbătorii Sfântului Ilie Tesviteanul. Apoi, PS Părinte Episcop Andrei s-a referit, de asemenea, la semnificaţia acestei deosebite zile făcând completările necesare referitoare la istoria locului şi Sfintei Mănăstiri ctitorite de primul Patriarh al României, Miron Cristea, şi mulţumind, totodată, milostivului Dumnezeu pentru toată bunătatea ce o revarsă în fiecare clipă asupra noastră. În încheiere, părintele Emilian Telcean, stareţul Mănăstirii „Sfântul Ilie”, a mulţumit ierarhilor, autorităţilor locale şi credincioşilor pentru participarea la acest eveniment, cel mai important din viaţa de peste an a acestui sfânt locaş.
Evenimentul s-a încheiat cu o agapă creştinească şi cu tragerea concluziilor ce se desprind la sfârşitul acestor minunate manifestări cultural-spirituale ce au loc an de an la Topliţa Română.

Categorie: