Actualitatea Ardeleană

Covasna

Membrii comunităţii maghiare au comemorat Tratatul de la Trianon

Comunitatea maghiară din municipiul Sfântu-Gheorghe a comemorat, vineri, 4 iunie 2010, împlinirea a nouă decenii de la semnarea Tratatului de la Trianon, care a marcat destrămarea Imperiului austro-ungar şi unirea Transilvaniei cu România.
La ceremonia care avut loc în parcul Elisabeta au participat peste 200 de persoane, printre care reprezentanţi ai Uniunii Democrate a Maghiarilor din România (UDMR), ai Partidului Civic Maghiar, Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate (HVIM) şi Asociaţiei Tinerilor Maghiari din Ardeal (EMI).

Aproape toţi cei care au luat cuvântul în faţa mulţimii au subliniat că ziua de 4 iunie nu este o sărbătoare, ci una de doliu pentru maghiarii din Transilvania, deoarece au fost despărţiţi de ‚„patria mamă’”, Ungaria.
De asemenea, au făcut un apel la solidaritatea şi unitatea membrilor comunităţii maghiare, subliniind importanţa de a-şi păstra şi afi rma identitatea naţională, dar şi de a acţiona pentru obţinerea autonomiei teritoriale a aşazisului Ţinut Secuiesc, compus din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
Manifestarea a durat aproape o oră şi jumătate şi s-a încheiat cu intonarea imnului secuiesc.
Acesta este cel de-al şaselea an consecutiv în care membrii comunităţii maghiare din Sfântu-Gheorghe comemorează momentul semnării Tratatului de la Trianon.
(Agerpres)

Harghita

Câteva zeci de persoane au comemorat Tratatul de la Trianon

Câteva zeci de etnici maghiari din Miercurea-Ciuc au participat, vineri seara, la comemorarea Tratatului de la Trianon, semnat pe 4 iunie 1920, care a marcat destrămarea Imperiului austro-ungar.
Comemorarea a început în faţa consulatului Ungariei la Miercurea-Ciuc, la ora 16:32, oră la care s-a semnat Tratatul de la Trianon.
Reprezentanţii Mişcării Tinerilor din cele 64 de Comitate, care s-au numărat printre organizatori, au rostit discursuri în care au vorbit despre consecinţele semnării tratatul asupra naţiunii maghiare, iar mai mulţi tineri au recitat poezii şi au interpretat cântece.
De asemenea, la statuia Gloria Victis, din faţa reprezentanţei diplomatice, a fost depusă o coroană de fl ori.
După acest moment, participanţii, mult mai puţini la număr decât anul trecut, au pornit în marş către centrul oraşului, purtând în mâini steaguri ale Ungariei şi steagul lui Arpad, simbol al organizaţiei extremiste din Ungaria - Noua Gardă Maghiară. Pe tot parcursul marşului s-a scandat, în limba maghiară, „Să piară Trianonul!”.
Pe platoul din faţa Palatului Administrativ din Miercurea- Ciuc, organizatorii au ridicat o cruce din lemn pe care au aşezat harta Ungariei Mari, confecţionată tot din lemn şi i-au pus o coroană din sârmă ghimpată. Participanţii au folosit acelaşi scenariu şi aceeaşi recuzită ca anul trecut.
Prima parte a comemorării s-a încheiat cu intonarea imnului Ungariei şi a imnului secuiesc. Apoi, în cursul serii, a fost programată o slujbă religioasă şi un concert. La manifestare nu au luat parte ofi cialităţile locale.
Organizatorii comemorării au fost Mişcarea Tinerilor din 64 de Comitate, al cărei nume face trimitere la organizarea administrativ-teritorială a Ungariei Mari, Asociaţia Tinerilor Maghiari din Transilvania, organizaţia extremistă Noua Gardă Maghiară, Consiliul Naţional al Maghiarilor din Transilvania şi Consiliul Naţional Secuiesc.
Această acţiune nu a rămas fără ecou în rândul comunităţii româneşti din Miercurea-Ciuc, liderul spiritual al românilor din Harghita şi Covasna, IPS Ioan Selejan, exprimându-şi speranţa că astfel de acţiuni vor atrage atenţia conducătorilor ţării.
„Eu cred în dăinuirea poporului român, în ceea ce a scris Eminescu în Biblia neamului românesc: de la Nistru până la Tisa şi de la Hotin şi până la mare. Acesta este spaţiul în care poporul român a trăit şi doreşte să-şi trăiască şi pe mai departe viaţa. De aceea, nădăjduim că şi cei care conduc astăzi Statul Român vor veghea la aceste mărturii, la aceste frontiere care ni le-au lăsat Dumnezeu şi Eminescu”, a afi rmat Arhiepiscopul Harghitei şi Covasnei.
Tratatul de la Trianon a fost semnat pe 4 iunie 1920, între Puterile Aliate şi Ungaria, stat succesor al Imperiului Austro- Ungar, înfrânt în Primul Război Mondial. Tratatul confi rmă recunoaşterea unirii Transilvaniei cu România. La semnarea documentului din partea României au participat Nicolae Titulescu şi dr. Ioan Cantacuzino. (Agerpres)