ANGVSTIA - la al XIII-lea volum (I)

Săptămâna trecută, sub atenta coordonare a dr. Ioan Lăcătuşu, redactor-şef, şi a dr. Luminiţa Cornea, redactor responsabil, a apărut la Editura „ANGVSTIA” cel de-al 13-lea volum al revistei cu acelaşi nume, conţinând 34 de studii în domeniul istoriei şi 9 recenzii sau lansări de carte cu caracter istoric, susţinute la a XIV-a şi a XV-a Sesiune Naţională de Comunicări Ştiinţifi ce „Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie”, desfăşurate la Miercurea-Ciuc (judeţul Harghita), în anul 2008, şi Sfântu-Gheorghe (judeţul Covasna), în anul 2009. Ţin să menţionez că acestea au fost riguros selecţionate din cele 196 de studii şi 46 recenzii ale unor noi apariţii editoriale, prezentate la cele două manifestări ştiinţifi ce, şi supervizate de un valoros consiliu de redacţie, format din prof. univ. dr. Anthony F. Harding - Universitatea din Exeter, membru al Academiei Regale Britanice, prof. univ. dr. Nicolae Edroiu - Universitatea „Babeş- Bolyai” din Cluj-Napoca, membru corespondent al Academiei Române, dr. Valerii Kavruk - Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, dr. Viorica Crişan - Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, dr. Valeriu Sîrbu - Muzeul Brăilei, prof. univ. dr. Gheorghe Lazarovici şi prof. univ. dr. Sabin Adrian Luca - Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, prof. univ. dr. Hab Ion Niculiţă - Universitatea de Stat din Moldova, Chişinău, şi prof. univ. dr. Hab Gheorghe Postică - Universitatea Liberă Internaţională din Moldova, Chişinău.
Apariţia actualului volum face parte dintr-un proiect mai amplu, iniţiat de liderii Ligii Culturale „Andrei Şaguna”, în anii ’90, contrariaţi de lipsa de reacţie a Statului Român şi a instituţiilor sale ştiinţifi ce faţă de situaţia absolut aberantă în care conaţionalii noştri maghiaro-secui înţelegeau să-şi impună „originala democraţie” de tip medieval, să purifi ce etnic „aşa-zisul ţinut secuiesc” şi să nege, cu vehemenţă, valorile cultural-istorice ale moşilor şi strămoşilor noştri, mai mult decât bimilenari pe aceste meleaguri. Se lansa atunci „un strigăt către Ţară”, în mod deosebit către oamenii de ştiinţă conştienţi de necesitatea combaterii prin argumente ştiinţifi ce şi de drept internaţional a falselor afi rmaţii, fără acoperire ştiinţifi că, jignitoare, la adresa românilor trăitori în această parte de ţarină, din inima României. „Cercetarea interdisciplinară a istoriei românilor din sud-estul Transilvaniei şi Carpaţii Răsăriteni este o prioritate a ştiinţelor sociale româneşti - afi rmau în cuvântul de început al Angvstiei doi dintre iniţiatorii proiectului, Ioan Lăcătuşu şi Gheorghe Lazarovici. Paginile din istoria Carpaţilor Răsăriteni sunt o parte a istoriei Transilvaniei, şi aşa defi citară mai ales la nivelul marilor sinteze. Studiile cumulând diferite discipline ale istoriei şi ştiinţelor sociale, vin să completeze istoria unei părţi din pământul ţării. (...) Am dori ca acest crainic, cu nume roman, Angvstia, să fi e purtătorul mesajelor oamenilor de ştiinţă, cultură şi artă către populaţia acestor zone.” În acest sens, se propunea „înfi inţarea, în cadrul Academiei Române, a unor colective de cercetare interdisciplinară a problemelor socio-etnico-culturale din sud-estul Transilvaniei şi din Carpaţii Răsăriteni, ca unitate etno-culturală pe ambele părţi ale Carpaţilor Orientali”. Din păcate, condiţiile materiale, dar mai ales lipsa de voinţă politică a guvernanţilor, a făcut ca propunerea să fi e îngropată undeva în nişte sertare ministeriale. Chemării şaguniştilor au răspuns de-a lungul timpului, însă, unele instituţii centrale din subordinea Ministerului Culturii şi Cultelor şi Patriarhia României, care au întemeiat infrastructura necesară desfăşurării unei vieţi spirituale şi ştiinţifi ce româneşti, prin înfi inţarea Episcopiei Covasnei şi Harghitei, a Muzeului Spiritualităţii Româneşti, a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi a Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”. Dar, în mod cu totul deosebit, au răspuns omenii de ştiinţă ai Ţării. Academicieni, cadre didactice universitare recunoscute pe plan naţional şi internaţional, cercetători din diverse ştiinţe - Istorie, Arheologie, Sociologie, Etnografi e, Arhivistică, Muzeografi e sau Teologie, profesori, preoţi, arhivişti, muzeografi , din toate centrele universitare şi 25 de judeţe ale Ţării, din Republica Moldova, Ucraina şi Serbia, au răspuns prezent la cele 15 sesiuni naţionale de comunicări ştiinţifi ce, în care s-au dezbătut peste 1.500 de comunicări şi articole, din care 90 la sută au prezentat teme specifi ce Istoriei Românilor de pe ambele versante ale Carpaţilor Orientali, şi peste 210 recenzii ale unor cărţi noi apărute la editurile locale şi centrale. Din toate acestea, în cele peste 4.700 de pagini ale celor 13 volume ale Angvstiei au apărut 527 de studii şi articole şi 77 de recenzii de carte, din care 248 de studii sunt de istorie şi istoria bisericii, 90 de arheologie, 54 de sociologie, 53 de etnografi e, iar 72 îmbrăţişează alte domenii ale vieţii social-culturale.
Aceste pagini „au fost onorate - după cum spune dr. Ioan Lăcătuşu, de semnătura academicienilor Alexandru Vulpe, Dumitru Protase, Nicolae Edroiu, a IPS Ioan Selejan şi a multor cadre didactice universitare recunoscute pentru prestaţia lor ştiinţifi că”, cum ar fi a arheologilor Gheorghe Lazarovici, Valerii Kavruk, Viorica Crişan, a istoricilor Ioan Ranca, Ioana Cristache Panait, Ana Grama, Vasile Lechinţan, Liviu Boar, Elena Mihu, Corina Sporea-Bărăgan, Mircea Bodnari, a etnografi lor Nicolae Moldovan, Constantin Catrina, Nicolae Bucur, Dorel Marc, Zorel Suciu, a sociologilor Maria Cobianu- Băcanu, Codrina Şandru, Lily Rain, Ioan Lăcătuşu, Traian Rotaru ş.a.. (va urma)