ANGVSTIA - la al XIII-lea volum (II)

Actualul volum cuprinde 34 de comunicări ştiinţifi ce şi 9 recenzii ale unor cărţi apărute între anii 2007-2009. Comunicările, dispuse în paginaţia lucrării, în mod cronologic, cuprind 4 teme de istorie medievală, din care se remarcă cele ale Ioanei Cristache- Panait, Valeriei Pop şi ale soţului său, preotul Emil Pop, dar şi cele vizând personalitatea lui Mihai Viteazul, susţinute de drd. Liviu Cîmpeanu, dr. Elisabeta Marin şi drd. Vasile Lechinţan. Următoarele 10 teme de istorie modernă fac trimiteri speciale la revoluţia românilor ardeleni din anii 1848- 1849 şi la Mitropolitul Andrei Şaguna, de la a cărui naştere s-au împlinit două veacuri în cursul anului 2009. Temele „Andrei Şaguna în publicistica eminesciană”, susţinută de dr. Constantin Burac, şi „Nicolae Iorga despre Mitropolitul Andrei Şaguna”, prezentată de dr. Ioan Lăcătuşu, au captivat atenţia auditoriului şi, cred, şi a viitorilor cititori ai Angvstiei, recent apărute. Sunt demne de remarcat şi comunicările susţinute de dr. Gelu Neamţu - „Drama preoţimii române din Transilvania în timpul revoluţiei de la 1848-1849”, de excelentul specialist al revoluţiei ardelene, dr. Ioan Ranca - „ O radiografi e diplomatică franceză a stărilor quasi revoluţionare din Ungaria şi Transilvania anterioară revoluţiei de la 1848-1849”, completate cu acribie şi profesionalism de cele ale cercetătoarelor Ana Hancu şi Elena Mihu. Drd. Vasile Lechinţan, prin tema sa, „Secuii în Moldova şi Ţara Românească la 1857”, a deschis vasta problematică a relaţiilor românilor cu secuii din a doua jumătate a secolului al XIX-lea, continuată cu interesantele aspecte ridicate de drd. Nicoleta Ploşnea şi drd. Ana Dobrean, în temele „Bisericile române din Protopopiatele Trei Scaune, Odorhei, Ciuc-Giurgeu, Reghin (1850- 1914)” şi respectiv, „Documente privind revizuirea din 1900 a frontierei dintre Austro-Ungaria şi România”. Istoria contemporană este foarte bine reprezentată. 20 de comunicări care acoperă o varietate de aspecte privind Marea Unire, perioada interbelică, tragedia românească a anilor 1940-1944, instaurarea regimului totalitar şi a instituţiilor specifi ce lui.
Spaţiul nu ne permite trecerea în revistă a tuturor comunicărilor prezentate în plen sau pe secţiuni, cât şi în paginile volumului. Din acest motiv, voi enumera numai autorii acestora, în ordinea prezentării în spaţiul tipografi c al volumului, sperând să trezesc, totuşi, curiozitatea specialiştilor în domeniu, a celor interesaţi de informaţii inedite, cât şi a cititorilor din aşezările Arcului intracarpatic: prof. Corina Sporea- Bărăgan, dr. Constantin I. Stan, dr. Luminiţa Cornea, dr. Radu Racoviţan, dr. Aurel Pentelescu, dr. Gavriil Preda, arhivist Gabriela Vulpe, drd. Eugen Pop, muzeograf Gheorghe Radu, dr. Alin Spânu, arhivist Alexandru Duţă, dr. Petre Ţurlea, dr. Nicolae Bucur, dr. Constantin Catrina, drd. Gina Ghiaţă, prof. Vasile Stancu, prof. Mircea Bodnari, prof. Ion Bălan, dr. Traian Chindea şi cercetător Florian Banu. O a doua parte distinctă a Angvstiei 13, se constituie dintr-o foarte bogată şi minuţioasă cronică a activităţii Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” din Sfântu-Gheorghe, desfăşurate între anii 2007-2009, realizată de dr. Ioan Lăcătuşu. În fiecare an, sunt surprinse manifestările culturale şi ştiinţifi ce organizate, participarea cu comunicări la alte activităţi culturale şi ştiinţifi ce organizate de instituţii sau organizaţii neguvernamentale din toată ţara, cu care Centrul are relaţii de colaborare prin directorul său, dr. Ioan Lăcătuşu. De asemenea, sunt semnalate expoziţiile organizate, lucrările, studiile şi articolele publicate de dr. Ioan Lăcătuşu în editurile locale şi din marile centre universitare, în revistele de specialitate, în volumele şi lucrările apărute cu sprijinul şi implicarea Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” şi a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, prezentările şi lansările de carte, interviurile şi celelalte acţiuni culturale şi comunitare organizate.

Despre OMUL Ionică Lăcătuşu…

În practică, cele două instituţii înseamnă Ionică Lăcătuşu (foto). Întinse pe 30 de pagini, sutele de acţiuni desfăşurate, lucrările, studiile, recenziile şi articolele publicate, dovedesc uriaşa capacitate de muncă a omului Ioan Lăcătuşu, imensa forţă organizatorică şi responsabilitatea civică faţă de românii pe care-i iubeşte dezinteresat şi din partea cărora, în unele cazuri, au venit mai multe lovituri chiar decât din partea inamicilor declaraţi. A trecut şi trece peste acestea cu seninătatea omului conştient de valoarea sa, fără ură şi resentimente faţă de micimea caracterului manifestat de unii din preajma sa sau afl aţi ierarhic pe o treaptă superioară. Acumulează tăria necesară, prin punţile zidite de-a lungul timpului cu oamenii-oameni. Temeliile lor le-au constituit onestitatea, exemplul personal, dragostea pentru neamul din care face parte, optimismul robust în oameni şi jertfa de sine pentru aproapele său. Această zidire i-a adus mii şi mii de prieteni, de aici din zonă şi din toată România. Colindând ţara împreună, în lung şi-n lat, la diverse manifestări, de la Chişinău la Arad, de la Bucureşti la Baia-Mare, de la Iaşi la Zalău şi de la Ploieşti la Topliţa, Ghimeş-Făget sau Târgu-Mureş, având deseori activităţi comune la Sfântu-Gheorghe, am reuşit să-i cunosc prietenii. Oameni minunaţi, despre care am mai scris ca fi ind aleşii Domnului. Am simţit-o în numeroase rânduri şi am afi rmat-o în public: dacă reuşeşti să fi i prieten cu Ionică, ai prieteni în tot spaţiul românesc! 30 de pagini pentru o perioadă de 3 ani. Câţi dintre noi se pot lăuda cu o asemenea activitate pentru binele semenilor săi?
Partea a treia a volumului o constituie cele nouă recenzii şi lansări de carte. Iată titlurile noilor apariţii: „Pământ înstrăinat”, de Florin Diac; „Mărturii despre oameni şi locuri”, de Nicolae Moldovan (ambele recenzate de dr. Ioan Lăcătuşu); „Arhivele Covăsnene - 55 de ani de activitate ins-tituţională”, de Raluca Andronic şi Ioan Lăcătuşu; „Structuri etnice şi confesionale în judeţele Covasna şi Harghita”, de Ioan Lăcătuşu (recenzate de prof. Vasile Stancu); „Patriarhul Miron Cristea”, de Ilie Şandru; „Un monument reînviat - Biserica Apostolii Petru, Pavel şi Andrei”, de Emil Pop şi Valeria Pop (recenzate de Monica Blaj); „Mitropoliţi ai Ardealului «Nicolae Colan» - Bibliografi e”, de Bogdan Andriescu; „Buletinul Ligii Cultural - Creştine «Andrei Șaguna» IV (2006-2009)”; (recenzate de Erich Mihail Broanăr); „Teculeştii din neam în neam”, de Luminiţa Cornea, Constantin Catina şi Ioan Lăcătuşu (recenzată de drd. Petru Pinca).
Felicit autorii, redactorii, tehnoredactorul şi secretarul de redacţie, Erich Mihail Broanăr, pentru munca depusă, şi urez cititorilor lectură plăcută!