Antal Arpad: „În secuime, limba maghiară este limbă oficială de facto”

Într-o conferinţă de presă desfăşurată la mijlocul lunii februarie, preşedintele UDMR Sfântu-Gheorghe, primarul Antal Arpad, a făcut o declaraţie prin care recunoaşte ceea ce de ani de zile politicienii şi societatea civilă românească strigă fără încetare: limba maghiară a devenit limbă ofi cială de facto în judeţele Covasna, Harghita şi Mureş. Pe lângă demersurile deja consacrate - utilizarea limbii maghiare în corespondenţa ofi cială, amplasarea de tăbliţe numai în limba maghiară - şi alte acţiuni extrem de cunoscute, Antal Arpad a venit cu o nouă iniţiativă nelegală, aceea de utilizare a unor ştampile ofi ciale în limba maghiară sau bilingve, cu prioritate de utilizare a limbii maghiare. Acelaşi Antal Arpad sugerează că dacă limba maghiară tot este ofi - cială de facto, ar trebui recunoscută şi de jure, prin lege. Nu ne aşteptam la reacţii de condamnare a noii invenţii a udemeriştilor de la aliaţii lor din PD-L Covasna. Cu aceştia ne-am lămurit demult.
Reacţia a venit, fi resc, de la deputatul PSD de Covasna, Horia Grama, care i-a adresat o interpelare ministrului Administraţiei şi Internelor, domnul Vasile Blaga, competent să aplice măsuri de restabilire a legalităţii.
Paradoxal, sau nu, tăcerea complice a fi lialei PD-L Covasna faţă de declaraţia şi iniţiativa UDMR s-a transformat într-o reacţie vehementă de contestare a preşedintelui PSD Covasna, care a cerut ministrului Blaga să aplice legile Ţării şi să înlăture motivele pentru care Antal Arpad afirmă că limba maghiară este ofi cială de facto. Se cunoaşte şi se vede faptul că s-a schimbat garnitura de conducere şi de decizie la nivelul PD-L Covasna. Până la această schimbare, petrecută în vara anului trecut, oricâte confl icte au existat între liderii politici locali români, atunci când era vorba de contracararea unei iniţiative antiromâneşti a UDMR, aceştia se uneau în jurul unui proiect, de regulă cu mijlocirea societăţii civile. În prezent, nesocotind pilda celor doi câini care renunţă să se mai bată când apare lupul şi se unesc împotriva lui, constatăm că unii lideri politici locali, zice-se români, dar prieteni cu lupul, preferă să se bată cu omologii lor români şi, mai nou, chiar cu Forumul Civic al Românilor din Harghita şi Covasna. Punem la dispoziţia cititorilor, în integralitatea ei, interpelarea adresată conducerii Ministerului Administraţiei şi Internelor de către deputatul Horia Grama şi vă lăsăm să apreciaţi singuri dacă aceasta este sau nu întemeiată.

PARLAMENTUL ROMÂNIEI
CAMERA DEPUTAŢILOR
GRUPUL PARLAMENTAR AL PARTIDULUI
SOCIAL DEMOCRAT

INTERPELARE

Adresată:
Domnului Ministru Vasile Blaga, Ministrul Administraţiei şi Internelor

De către:
Horia Grama, deputat PSD, Circumscripţia Electorală Covasna

Obiectul interpelării:
În judeţul Covasna, limba maghiară a devenit, de facto, limbă oficială.

Stimate Domnule Ministru,

În ultimii 20 de ani, în mod repetat, liderii politici şi ai societăţii civile româneşti din judeţul Covasna au tras nenumărate semnale de alarmă privind paşii şi strategiile aplicate de către UDMR, prin autorităţile administraţiei publice locale din judeţul Covasna, în scopul cristalizării „de facto” a unei entităţi teritoriale organizată şi funcţionând pe criterii etnice.
Alături de alte elemente neconstituţionale şi nelegale, menite să susţină un asemenea proiect care afectează grav securitatea naţională a României, o preocupare permanentă a UDMR a constat şi în impunerea limbii maghiare ca limbă „de facto” ofi cială.
De cele mai multe ori, semnalele venite din zonă au fost ignorate, nefi ind considerate reale.
Confirmarea impunerii limbii maghiare ca limbă „de facto” oficială de către administraţia publică locală şi judeţeană din judeţul Covasna (şi nu numai), a venit de curând din partea Preşedintelui UDMR Sfântu-Gheorghe, primar al municipiului Sfântu- Gheorghe, domnul Antal Arpad. Într-o conferinţă de presă organizată în data 11 ianuarie 2010, acesta a declarat că „în Secuime, limba maghiară este de facto limbă ofi cială, dar dorinţa comunităţii majoritate este ca aceasta să capete şi de jure acest statut”.
La această situaţie s-a ajuns prin depăşirea, de către administraţiile locale şi judeţene din zonă, a cadrului constituţional şi a cadrului legal de utilizare a limbii maghiare în unităţile administrativ-teritoriale în care cetăţenii aparţinând unei minorităţi naţionale au o pondere de peste 20 la sută din numărul locuitorilor prevăzut de Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi HG 1206/2001 pentru aprobarea Normelor de aplicare a dispoziţiilor privitoare la dreptul cetăţenilor aparţinând unei minorităţi naţionale de a folosi limba maternă în administraţia publică locală, cuprinse în Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001.
Vă mai precizăm că, alături de iniţiativele nelegale ale autorităţilor locale, la această situaţie au contribuit şi pasivitatea prefecţilor numiţi la propunerea UDMR, care şi-au dat concursul prin neexercitarea atribuţiilor ce le sunt stabilite în competenţă.
După un an 2009 în care iniţiative de acest gen, graţie numirii unui prefect român în judeţul Covasna, nu doar că au fost stopate, dar s-a iniţiat şi un proiect de restabilire a legalităţii, grav afectate sub mandatul 2005-2009 al unui prefect UDMR, începutul de an 2010 aduce o avalanşă de iniţiative nelegale, parcă dorind să recupereze „pierderile” anului 2009. Astfel, vă supunem atenţiei doar câteva exemple notorii în baza căruia preşedintele UDMR Sfântu- Gheorghe, domnul Antal Arpad, afi rmă ceea ce afi rmăm şi noi, că în unele zone ale ţării limba maghiară a devenit limbă ofi cială „de facto”: 1. Pe sediile autorităţilor administraţiei publice locale din comune a fost zugrăvită, exclusiv în limba maghiară, inscripţia „KÖZSÉGHÁZA”. Inscripţia încalcă dispoziţiile legii şi constituie contravenţie. 2. La intrarea în localităţi, inscripţionarea numelui localităţii se face cu încălcarea art. 10 şi 11 din HG 1206/2001, în sensul că denumirea în limba maghiară este înscrisă deasupra denumirii în limba română. În plus, în unele localităţi, alături de cele două limbi este înscrisă denumirea localităţii şi cu însemne runice. Un exemplu aleatoriu este cel al comunei Arcuş. 3. La intrarea în majoritatea localităţilor au fost amplasate panouri de lemn (care imită porţile secuieşti), pe care a fost inscripţionat numele oraşului, comunei sau satului, în limba maghiară şi prin scriere runică. 4. De cele mai multe ori, inscripţionarea în limba maternă a denumirii autorităţilor publice nu este conformă cu art. 12 din HG 1206/2001. 5. Corespondenţa ofi cială a autorităţilor locale (primari) se face în limba maghiară. 6. Tot mai mulţi primari utilizează ştampile care au ca sigiliu stema unităţii administrativ-teritoriale, de regulă stemă cu simboluri heraldice revizioniste şi amprentă bilingvă, aspect care încalcă atât HG 1157/2001, cât şi HG 1206/2001. Această practică nelegală este tot mai extinsă şi se regăseşte inclusiv la Consiliul Judeţean Covasna şi la instituţii din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale şi judeţene (Biblioteca Judeţeană, centre şi instituţii culturale etc.). Vă remitem exemplifi cativ amprenta ştampilei prezentate de primarul municipiului Sfântu- Gheorghe, Antal Arpad, în conferinţa de presă la care am făcut trimitere, cu menţiunea că, potrivit declaraţiei acestuia la Primăria Sfântu-Gheorghe se utilizează trei tipuri de ştampile: numai în limba română, pe actele în limba română, numai în limba maghiară, pe „actele în limba maghiară”, şi o ştampilă bilingvă, pentru acte care se adresează atât românilor, cât şi maghiarilor. 7. A devenit o practică, tot mai des întâlnită, ca instituţiile de cultură din subordinea autorităţilor administraţiei publice locale sau judeţene (şi, desigur, nu ne referim aici la Teatrul „Andrei Mureşanu” din Sfântu-Gheorghe) să nu asigure aducerea la cunoştinţă publică a unor activităţi prin afi şaj şi în limba română. De altfel, acestea nici nu organizează activităţi cu caracter cultural în limba română. 8. Inscripţiile publice realizate în ultima perioadă (instrucţiuni de utilizare a autonomatelor din parcare, anunţuri publice stradale ale primăriilor etc.) în situaţia fericită în care mai conţin limba română, sunt redactate în primul rând în limba maghiară, cu caractere mai mari şi bolduite. 9. Recent, Consiliul Local Sfântu-Gheorghe a propus şi Comisia judeţeană pentru avizarea atribuirii/ schimbării de denumiri a avizat favorabil, atribuirea de denumiri ofi ciale pentru unele străzi atât în limba română, cât şi în limba maghiară, ele urmând să se regăsească astfel în nomenclatorul stradal şi acte de identitate. Este evident că, potrivit dispoziţiilor legale în vigoare, denumirea ofi cială poate fi numai în limba ofi cială, neputând exista denumiri ofi ciale în limba maghiară decât dacă aceasta are statut de limbă ofi cială. Facem precizarea că nu este vorba de inscripţionare bilingvă pe tăbliţe bilingve, ci de denumire ofi cială bilingvă care, aşa cum arătam, se va regăsi în actele de identitate. 10. Seria actelor de identitate eliberate în judeţul Covasna este KV, de la denumirea în limba maghiară a judeţului, şi nu CV, de la denumirea în limba română. Multe din aceste situaţii, care fac din limba maghiară o limbă „de facto” ofi cială, se regăsesc şi în judeţele Harghita şi Mureş, precum şi în alte judeţe, la nivelul acelor autorităţi ale administraţiei publice care aplică această strategie comună. Lista exemplelor ar putea continua. Având în vedere că majoritatea acestor situaţii sunt în afara legii, aduc o atingere securităţii naţionale a României ca parte a proiectului separatist de recunoaştere a unui aşa-zis Ţinut Secuiesc prin impunerea „de facto”, în zonă, a limbii maghiare ca limbă ofi cială şi, nu în ultimul rând, având în vedere caracterul contravenţional al acestora, iar competenţa restabilirii legalităţii, inclusiv prin aplicarea de sancţiuni contravenţionale, aparţine Ministerului Administraţiei şi Internelor şi prefecţilor, conform art. 18, alin. 3 din HG 1206/2001, Vă rugăm, Domnule Ministru, să precizaţi punctul de vedere al Ministerului Administraţiei şi Internelor faţă de cele prezentate mai sus şi, totodată, să ne precizaţi care sunt măsurile pe care, eventual în urma unui control tematic, intenţionaţi să le dispuneţi, direct sau prin prefecţi, în scopul intrării în legalitate, prin înlăturarea situaţiilor care, contrar Constituţiei României, fac din limba maghiară o limbă ofi cială în regiunea centrală a României. Solicit răspuns scris şi oral! Cu deosebită stimă, Horia Grama, deputat PSD

Aşa cum se vede din text şi fotografi ile de mai sus, Antal Arpad are toate motivele să afi rme că limba maghiară a devenit limbă ofi cială de facto. Şi acestea sunt doar câteva exemple. Nouă, românilor, tot întemeiată ni se pare şi reacţia deputatului Horia Grama, care îl interpelează pe ministrul Vasile Blaga cu privire la situaţiile care l-au determinat pe Antal Arpad să recunoască ceea ce ştiam demult, şi anume că limba maghiară se utilizează în afara Constituţiei şi legilor Ţării. Ce nu înţelegem, este reacţia celor din PD-L Covasna sau, mai bine zis, a domnului Petre Străchinaru, deoarece pe a domnului Dan Manolăchescu, a cărui apropiere de Antal Arpad este de notorietate, o înţelegem perfect. Din raţiuni de interes politic îngust, cei doi lideri ai PD-L Covasna încearcă să ducă în derizoriu demersul deputatului Horia Grama, prin discuţii scoase din context şi prin exprimarea de opinii în care se fac că nu înţeleg conţinutul interpelării. În interpelare nu se discută şi nu se cer explicaţii despre o iminentă ofi cializare de jure a limbii maghiare de către Guvernul Boc (IV). Se cer explicaţii despre încălcări ale legii de către autorităţile locale controlate de UDMR, care fac din limba maghiară o limbă ofi cială de facto, aspect afi rmat chiar de către preşedintele UDMR Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad. Se cere un control care să constate încălcările clare ale legii şi să se aplice sancţiunile legale. Oare asta înseamnă că pui autorităţile la lucru degeaba, aşa cum afi rmă preşedintele PD-L Sfântu-Gheorghe, Dan Manolăchescu? Asigurarea respectării legii este o muncă degeaba? Dan Manolăchescu mai spune că multe dintre problemele sesizate de Horia Grama sunt, de fapt, gata rezolvate. După cum se vede în fotografi ile prezentate, aşa este. Sunt gata rezolvate. Fix după placul UDMR.