ARDEALUL PĂMÂNT ROMÂNESC ( - CXII - )

„Ungurii au găsit la venirea lor în Europa o seamă de naţiuni. Acestea s-au bucurat de o vitalitate atât de puternică, corespondenţa între pământul locuit de ele şi caracterul lor naţional era atât de intimă, încât ungurii nu au reuşit să-i asimileze prin deznaţionalizare.
A contribuit, desigur, la crearea prăpastiei între unguri şi popoarele nemaghiare şi concepţia exclusivistă de guvernare a maghiarilor: naţia - castă nobiliară - cu excluderea maselor fără blazon, adică a quasiunanimităţii românilor, slovacilor şi sârbilor.

Cauza principală a neasimilării milioanelor de români, în ciuda unei dominaţii ungureşti milenare, rezidă, însă, în formidabila vitalitate a poporului născut din amestecul vigorii romane cu forţa poporului dac, complex mereu împrospătat în cursul veacurilor cu sângele viguros al barbarilor, care, pe măsură ce se aşezau în mijlocul maselor ţărăneşti dacoromane, erau asimilaţi de aceştia.
Nimic nu-i apropia pe români de unguri. Dimpotrivă, totul îi despărţea: de o parte, dulceaţa limbii latine, de alta, asprimea limbii fino-ugrice a ungurilor plină de asperităţile consoanelor duble (csopdes, scipked, szeg), limbă atât de diferenţiată de toate celelalte graiuri europene, de o parte caracterul mândru, orgolios (hautain) al rasei maghiare («les megyars ont rarement pratique la vertu de la moderation», spune despre urmaşii lui Arpad Wickham Steed), de alta firea blândă şi atât de modestă a ţăranului român.
Contrastele acestea au săpat prăpastia între cele două naţiuni, pe care destinul le-a făcut să conlocuiască pe acelaşi pământ. Duritatea tratamentului la care au fost supuşi românii, din primele clipe ale invaziei, din partea castei nobiliare maghiare a lărgit într-atât prăpastia între cele două naţiuni, încât într- o zi s-a ajuns la situaţia ca nicio punte să nu mai poată fi aruncată deasupra ei pentru a-i apropia.
Ungurii socoteau că dacă vor înăspri la maximum duritatea tratamentului, vor reuşi să obţină în câteva decenii ceea ce n-au reuşit să realizeze în timpul unui mileniu de stăpânire violentă.”