ĂŞTIA SUNT „LOIALI” ŞI „EXTREM DE CORECŢI”, DOMNULE BLAGA?

O fotografi e, făcută cu prilejul unei recente vizite prin Secuime, ni-l prezintă pe domnul Vasile Blaga (ministru al Dezvoltării Regionale şi Locuinţei, secretar general al Partidului Democrat Liberal), zâmbitor, avându-i, în stânga şi în dreapta, pe preşedintele Consiliului Judeţean Covasna, Tamas Sandor, şi pe primarul din Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad. Este vorba despre o vizită „strategică”, prilej cu care ministrul român Vasile Blaga îi consideră, public, pe adepţii aşa-zisului Ţinut Secuiesc, pe udemeriştii ştruţo-cămilei, „parteneri loiali şi extrem de corecţi”! Să vezi şi să nu crezi!
Citeşti odată, de două ori, te freci la ochi, nu-ţi vine să crezi, şi mai citeşti încă odată. Aşadar, udemeriştii sunt „parteneri loiali” şi pe deasupra şi „extrem de corecţi”! Măi, să fi e!, măi, să fi e!, îţi spui. Oare pe ce planetă trăieşte ministrul Blaga? A căzut, cumva, tocmai atunci din nori? A avut şi are orbul găinilor? Chiar n-a auzit şi nu a văzut ce au fost în stare să facă liderii udemerişti din 1990 încoace?
Iar dacă tot îi consideră „parteneri loiali şi extrem de corecţi”, ia să vedem cât de „loiali” şi „extrem de corecţi” sunt ei! Cât de „loiali” au fost şi sunt ei în privinţa respectării Constituţiei, de pildă, pe care aceşti „parteneri”, „extrem de corecţi”, nu au votat-o şi o încalcă mereu, cu seninătate şi dispreţ funciar? Chiar nu ştie, încă, ministrul român că aceşti „loiali” şi „extrem de corecţi” au născocit sintagma „Ţinut Secuiesc”? Adică, o alună otrăvită, stat în stat, cu imn, stemă, drapel şi însemn (o poartă secuiască), limba de stat, în ciuda faptului că acolo, conform recensământului din anul 2002, există doar vreo 250 de secui, dar, tot acolo, trăiesc, neluaţi în seamă, dispreţuiţi, sfi - daţi şi umiliţi, peste 36% români, tot mai agresaţi de „scăunaşi”? Mai altfel spus, ţinutul românesc se află în curs de purifi care etnică!
Oare ministrul român nu ştie că „scăunaşii”, aceştia „loiali”, care refuză să vadă culorile roşu, galben şi albastru pe acele meleaguri, au cerut arborarea drapelului secuiesc în Parlamentul de la Bucureşti (ce obrăznicie!), înălţându-l şi pe instituţiile Statului Român din cele două judeţe, în pofi da Legii 75/1994, privind arborarea steagului naţional şi folosirea sigiliilor cu stema României? Aşa apără ei, „loialii” şi „corecţii”, „suveranitatea, independenţa, unitatea şi integritatea României”, conform jurământului depus ca slujbaşi ai Statului Român?
Aceştia sunt urmaşi ai unor „dărâmători fără ispravă”, cum îi numea Octavian Goga, prin anul 1926, care, printr-un comportament lipsit de responsabilitate, lovesc, fără încetare, în cei „resimţind zbuciumuri strămoşeşti şi dureri nepotolite încă”! Nu se întreabă, oare, Vasile Blaga, cum ne respectă ei neamul şi convingerile noastre naţionale?
Cât de „loiali” au fost ei, cei care lovesc mereu în IPS Ioan Selejan, devenit, la fel ca şi în cazul bisericilor româneşti din Harghita şi Covasna, ţintă a ofensivei maghiare, care considerau că înscăunarea episcopului român (eveniment la care Ion Iliescu, preşedinte al României, şi Nicolae Văcăroiu, premier - pe atunci - au refuzat să participe!) „a fost o demonstraţie de forţă împotriva maghiarimii locale”. „Maghiarimea locală” dădea atunci o „Declaraţie” prin care considera că, „nesolicitând aprobarea” şi „abuzând, în mod arţăgos, de puterea pe care au primit-o temporar”, „organizatorii ar fi trebuit să solicite, cu smerenie, îngăduinţa de la gazde”. Un bob zăbavă! Cine sunt cei care, cică, „abuzează de puterea pe care au obţinut-o temporar”? Românii! Deci, „loialii” domnului Vasile Blaga protestau că nu a fost solicitată „aprobarea” lor, pe teritoriul Statului Român, şi încă „cu smerenie”, de către cei care au primit, în propria lor ţară, „putere temporară”, pentru a avea un episcop român. Gest impertinent al unor obraznici fără limite! Chiar trebuia, repetăm, să ceară cineva voie, „cu smerenie”, încă în ţara noastră, România, tocmai de la cei „veniţi pe aceste meleaguri cu sabia”? Ţin minte că unii au sărit atunci la gâtul lui Corneliu Vadim Tudor, pentru „îndrăzneala” lui de a-i blagoslovi, în Senat, pe gureşii udemerişti, considerând „Declaraţia” lor „text insolent”, „provocatoare şi iresponsabilă, ce umple paharul obrăzniciilor şovinismului maghiar”, cerând „scoaterea în afara legii” a UDMR. Puţini au fost aceia care, în numele demnităţii naţionale, au avut reacţii la măgăria udemeristă. Printre ei s-au afl at deputatul PUNR, Petre Ţurlea, senatorul Adrian Păunescu, considerând ştruţo-cămila un „stat în stat”. Din păcate, parlamentarii PNŢCD, PNL, PD, PSD (nu cel de azi!) aplaudau frenetic, în Parlament, ieşirea din bârlog a UDMR, refuzând, la 25 septembrie 1994, să participe la ceremonia religioasă de la Miercurea- Ciuc, la înscăunarea episcopului român, IPS Ioan Selejan.
Chiar să nu ştie, tocmai un ministru român de azi, cu rădăcinile obârşiilor pe la Oradea, cât de „loiali”, cât de „corecţi” au fost unii dintre înaintaşii iredentiştilor, şovinilor şi extremiştilor maghiari de azi, când au comis crimele, acele atrocităţi de nedescris (pe care ziarul nostru le-a prezentat în paginile lui), membri fi ind ai armatei regale ungare? Să uite chiar, total, domnul Vasile Blaga, comportamentul barbar al urmaşilor lui Attila, ororile comise împotriva românilor şi a evreilor lipsiţi de apărare, în perioada 1940-1944, la Ip, Trăznea, Mureşenii de Câmpie, Sucutard, Sărmaşu, Prundu Bârgăului etc., când, educaţi în acel duh revanşard, în teritoriul furat, din nordul Ardealului, prin Diktatul de la Viena, din 30 august 1940, strigau: „Vrem sânge de valah!”? Iată că acest slogan, mărturie a acţiunilor agresive din zonă, a fost aplicat, în decembrie 1989, la Zetea, Dealu, Cristuru- Secuiesc!
La Târgu-Mureş, în 20 martie 1990, „loialii” şi „corecţii” parteneri ai lui Vasile Blaga clamau: „Itt és most!” („Acum şi aici!”). La recentele adunări secuieşti, „scăunaşii” au schimbat un pic macazul şi ţâpuritura secuiască, în „Acum, ori niciodată!”. Iar ca lucrurile să fi e şi mai clare, iar românii să priceapă mesajul, au extins sfera obrăzniciei nelimitate, cum se exprimă un gazetar, în provocarea numită „Trei Scaune peste toate!”, amintind de sloganul lui Adolf Hitler: „Deutschland über alles!”. Nu contează nimic! Nu se spune că „scopul scuză mijloacele”? Numai că ei încă nu au sesizat că din acel „acum!”, imperativ, s-a ales praful şi pulberea, aşa că singurul cuvânt care să mai „exprime adevărul” este, cum spunea şi domnul Traian Băsescu, NICIODATĂ!
„Loialii” şi „extrem de corecţii” domnului Blaga ce ar vrea? Să ne uităm istoria! Să ne uităm rădăcinile! Să nu avem trecut, ştiind bine că acela care nu are rădăcini şi un trecut nu va avea nici viitor! Oare „n-au trosnit destule oase româneşti sub pământul acestui Ardeal”? Nu ne-au fost, oare, alungaţi strămoşii, îndeajuns, în munţi, spunându-li-se că ale lor sunt doar stâncile? Oare aşa se asigură, domnule Blaga, liniştea Ardealului şi a României? Sau, după opinia ministrului, nu mai este nevoie de integritatea Patriei române şi de realităţile istorice?! Evident, atâta timp cât politicienii de azi se scuipă pe la televiziuni, nu mai au timp şi pentru grija Ţării!
Chiar să nu fi afl at domnul Vasile Blaga că, pentru „loialii” şi „extrem de corecţii” lui udemerişti, limba română, ofi cială în stat, este o „limbă străină” şi o tratează ca atare, dispreţuind, total, articolul 13 din Constituţie? Adică, refuză să o înveţe, încă din şcoală, o sfi dează şi nu vor să o vorbească?! Zadarnic ne explică domnul Blaga ce bine se împacă domnia sa cu soţia unguroaică, atâta timp cât „circarii etnici” (după o expresie a excelentului gazetar Doru Decebal Feldiorean) se dau „popor” şi „comunitate”, ei fi ind doar minoritate neglijabilă, dar cu drapel secuiesc, simbol al unei etnii, hărţuindu-i pe românii de acolo, ameninţându-i că s-ar putea ca ei să aibă, cum spunea primarul din Sfântu-Gheorghe, Antal Arpad, „soarta românilor din Kosovo!”. Altă obrăznicie! Totul, după un scenariu rocambolesc şi comandă din afară! Vă mai amintiţi cum îl ameninţa primarul amintit pe preşedintele Traian Băsescu, pentru că acesta, la Budapesta, apoi prin Harghita şi Covasna, întrebat când va fi autonomia Ţinutului Secuiesc, le răspundea „scăunaşilor” de la obraz: niciodată!? Mai pe înţelesul lor: soha!
Printre aceşti „loiali” şi „extrem de corecţi” amici ai domnului ministru se situează Marko Bela (cel care clama, fără pic de reţinere: „Noi luptăm pentru Ardeal!”), Tokes Laszlo, Sogor Csaba, Raduly Robert, Tamas Sandor, preşedintele Consiliului Judeţean, care a introdus, deja, maghiara, ca limbă ofi cială pe la Sfântu-Gheorghe, sfi dând lege şi bunsimţ, uitând că indicatoarele din judeţ, conform legii, se inscripţionează doar în limba română! Să nu mai vorbim de „agăţarea” pe aceste indicatoare a unor „abţibilduri” ale Ungariei Mari! Şi când te gândeşti că toată această tevatură o creează cei care „nici măcar nu mai fi gurează, după recensământul din 2002, în documentele ofi ciale ale Statului Român”!
Iar dacă domnul ministru doreşte să mai afl e cât de „loiali” şi de „corecţi” sunt ei, îi mai oferim un exemplu. Consiliul Local Târgu-Mureş a hotărât să fi e amplasate două busturi: unul al generalului Ştefan Guşă, altul al scriitorului Suto Andras. Consilierii români au votat, fără comentarii! Cine sunt cei care, mai apoi, au sărit cu gura până la cer, ca muşcaţi de şarpe, îmboldiţi, ca de obicei, de Smaranda Enache, secondată de avocatul Kincses Elod, care bine ar fi (pentru ei, în primul rând!) să aibă gura ceva mai mică? Tot unii maghiari! În tot acest timp, de ani tronează, la Arad, reamplasată de Guvernul PSD, statuia Ungariei Mari, simbol al intoleranţei şi urii milenare, cu cei 13 generali dezertori! Generali din ale căror ordine, la 1848-1849, o sută de preoţi şi peste 40.000 de enoriaşi, români ardeleni, au fost asasinaţi, 300 de sate, biserici şi mănăstiri au fost arse şi rase de pe faţa pământului prin prea pătimitul nostru Ardeal. Curios lucru! Pe la noi nu se poate nici măcar vorbi despre mareşalul Ion Antonescu (conform unei ordonanţe), dar se pun la cale serate literare şi procesiuni cu lumânări pentru reabilitarea şi cosmetizarea imaginii criminalului de război - Wass Albert, condamnat la moarte, în contumacie. Generalului Ştefan Guşă nu i se poate ridica un bust, dar în curtea Liceului Weselenyi, din Zalău, poate să ne sfi deze statuia grofului şovin. Şi n-a fost dată jos de nimeni! Iar exemplele ar putea continua!
Aceiaşi „loiali” şi „extrem de corecţi” ai ministrului Blaga, prin deputatul Adler Andras, cer schimbarea denumirii Pieţei Mihai Viteazul din Sfântu-Gheorghe (a cărui statuie a fost ţinta unui atentat!) cu „Vaszi Janos”, reactivează pe la noi organizaţii extremiste, interzise în Ungaria, precum „Mişcarea Tinerilor din 64 de Comitate”, ţin drapelul statului vecin prin sălile de şedinţă, organizează tabere EMI pe la Gheorgheni, cu participarea lui Vona Gabor, preşedintele „Jobbik”, partid de extremă dreaptă, considerând că ajunge cu „românizarea Pământului Secuiesc”, care trebuie să devină „Ţara Secuiască”!
„Loialii” şi „extrem de corecţii” aceştia consideră Trianonul motiv de doliu naţional, la 1 Decembrie, că „românii” (după publicaţia „Szekely hirmondo”) sunt „colonizaţi pe Pământul Secuiesc”. Ei cheltuiesc bani publici pentru autonomia teritorială a Ţinutului Secuiesc şi pentru promovarea iredentismului unguresc, pentru acţiuni potrivnice Poporului Român. Tot ei, încurajaţi de Marko Bela, care consideră România un „SRL” propriu, în care ungurii deţin 7% capital (în realitate fi ind, la ora actuală, abia 5,5,%), croiesc o Lege fundamentală (Constituţia) pentru Ţinutul Secuiesc, dorindu-şi preşedinţie, parlament, guvern, armată, poliţie, instituţii! Bineînţeles, în inimă de Românie!
Din păcate - aşa după cum s-a văzut -, pe politicienii dâmboviţeni, care agreează culoarea şi imaginea rozalie a realităţii, asta nu-i interesează! Îi lasă rece! Nu-i interesează că preşedintele fi lialei PCM Covasna, Kulcsar Terza Jozsef, are tupeul să ceară - aşa cum aminteam ceva mai sus - ca steagul secuiesc să fi e arborat şi în Parlamentul de la Bucureşti, alături de cel al României şi de cel al UE! Nu i-ar deranja, după cum se vede, o ţară cât o alună otrăvită în mijloc de Românie! Ei nu au curajul să le-o spună în faţa celor care doresc eliminarea articolului 1 din Legea fundamentală: „Cui nu-i place Constituţia noastră, română, meargă la cea din Ungaria!”. Ar fi bine ca lor să le fi e cunoscut mesajul preşedintelui Franţei, Nicolas Sarkozy, din campania electorală: „Cui nu-i place aici, în Franţa, n-are decât să plece, imediat!”. Ei, politicienii români, sunt cei care încurajează arborarea drapelului secuiesc (împotriva prevederilor legale!) pe instituţii ale statului, înlesnind intimidarea românilor, veşnic trădaţi, favorizând politica udemeristă a „paşilor mărunţi”, limbajul dublu, aberaţia Ţinutul Secuiesc. Trădări s-au mai văzut! Câte nu se fac pentru un pumn de voturi la viitoarele alegeri prezidenţiale! Şi aprobarea tacită a acţiunilor „scăunaşilor” tot trădare se numeşte! Mulţi miniştri români s-au perindat prin Harghita şi Covasna în ultima vreme: Vasile Blaga, Elena Udrea, Ecaterina Andronescu, Ion Bazac. Şi care-i rezultatul? Efi cienţă - zero! Trocul, pumnul de voturi contează, nu Interesul Naţional! Ce înţelegeri subterane vor mai fi ? Numai Dumnezeu ştie! Mai rămân două întrebări. Asta înseamnă „loialitate” şi „corectitudine”? Aceştia sunt „partenerii” dumneavoastră „loiali şi extrem de corecţi”, domnule Vasile Blaga?