ASTRA şi-a reluat activitatea în Ţara Buzaielor S-a reînfiinţat Despărţământul „Buzăul Ardelean”

Moto: „Unde dezbină legea, uneşte cartea, lumina” (Nicolae Iorga).

Vineri, 7 iunie 2013, zi cu perspectiva de a deveni istorică în viaţa comunităţii românilor de pe valea cursului superior al Buzăului. Timp de peste 45 de ani, din februarie 1968, când în mod artificial localitatea Vama-Buzăului a fost desprinsă, contrat oricăror argumente de ordin istoric, geografic, economic, social-cultural şi spiritual, de Bazinul Buzaielor, viaţa comunitară a locuitorilor a curs paralel, dar niciodată împreună până în această zi. Atunci, o hotărâre aberantă a cârmuitorilor vremii, hotăra împărţirea Ţării Buzaielor între două unităţi administrativ- teritoriale distincte, judeţele Braşov şi judeţul Covasna. Tăierea liniilor telefonice directe între cele două centrale telefonice, din Vama şi Întorsura, rupea orice legătură de comunicare rapidă între cele două părţi. De atunci, legăturile culturale tradiţionale, activităţile intelectuale comune, chiar legăturile de rudenie s-au diluat până la dispariţie, iar centrele urbane de polarizare a intereselor materiale, social-sanitare şi cultural-educative ale locuitorilor buzăieni, Braşovul şi Sfântu-Gheorghe, au accentuat şi mai mult distanţele dintre cele două comunităţi vecine. Dar, iată că o mână de intelectuali din Vama, Întorsura-Buzăului şi Sita- Buzăului au făcut un prim pas spre reînnodarea legăturilor tradiţionale atât între neamurile de sânge, cât mai ales între fraţii de Neam - înfiinţarea Despărţământului „Buzăul Ardelean”. Asemenea Asociaţiunii Transilvane pentru Literatura Română şi Cultura Poporului Român (ASTRA), noul despărţământ îşi propune să facă un front comun în apărarea şi perpetuarea valorilor româneşti - tradiţiile populare şi spirituale, istoria, limba română, adică tot ceea ce înseamnă cultura şi civilizaţia sa, în condiţiile îmbrăţişării „modelului european”, cu bunele şi, mai ales, exagerările şi relele sale.
Şi, vorbim despre reluarea activităţii, deoarece există o frumoasă tradiţie a acţiunilor astriste comune a locuitorilor din Ţara Buzaielor de peste 115 ani, descrisă şi de memorialistul Constantin Sporea, din Vama-Buzăului, pe atunci elev la faimoasa şcoală braşoveană „Andrei Şaguna”: „Exista în fiecare judeţ un despărţământ, cu preşedinte şi comitet de conducere. Preşedintele despărţământului nostru era pe vremea aceea Nicolae Bogdan, profesor la Gimnaziul „Andrei Şaguna” din Braşov. Am fost înştiinţaţi din bună vreme că în vara aceea Adunarea Generală a Despărţământului se va ţine la Sita-Buzăului, la câţiva kilometri departe de graniţa din Crasna, care despărţea Ardealul de Muntenia. Am întocmit repede planul de acţiune. Am strâns la noi vreo 20 de studenţi de prin satele vecine. Am invitat la serbare pe preoţii şi învăţătorii din împrejurimi. Am încunoştiinţat pe cei din Regat, de pe Valea Buzăului, despre ţinerea Adunării Generale, rugându-i să participe. Ca să poată trece graniţa erau nevoiţi să-şi scoată de la prefectură permis de 24 de ore sau 5 zile. Oamenii au înţeles şi s-au executat. La gară, la Prejmer, după preşedinte am trimis o trăsură cu patru cai înaintaşi. Când preşedintele a coborât Predealul şi a trimis în sat îl aştepta un convoi de vreo 20 de care lungi, cu câte patru cai cu tălăngi şi clopote de cioaie la gât, împodobite cu frunzari, înţesate de feciori şi fete în port de sărbătoare, de căruţe încărcate cu preoţi şi învăţători de prin satele vecine. Când am pornit la drum, răsunau văile de clincăte, de chiuituri şi cântece. Am fost primiţi în sunetul clopotelor de la biserică. Preotul ne-a primit în odăjdii, în uşa bisericii, rostind cuvântul de bun sosit. După serviciu divin, a urmat şedinţa festivă cu conferinţă şi comunicări. Apoi masa şi serbarea poporală, care s-a continuat tocmai la Crasna, la graniţă, unde au participat şi fraţii noştri din Regat, care ne-au adus salutul cald al României libere. Jandarmii ungureşti cu pene de cocoş la pălărie, înarmaţi până în dinţi, supravegheau cu ochi de Argus toate mişcările noastre, gata să găsească în tot momentul vreun nod în papură. Nu s-a făcut niciun iredentism provocator, dar legăturile sufleteşti care se cimentau între noi şi regăţeni erau mai durabile ca granitul. Cu acelaşi alai şi pompă ne-am petrecut preşedintele până departe la hotarele comunei”.
Ştiri despre activităţile desfăşurate în „Despărţământul Buzău” mai întâlnim în documentele astriste braşovene care atestă faptul că, la 9 noiembrie 1926, are loc Adunarea Generală a membrilor astrişti din comunele Barcani, Întorsura- Buzăului, Sita-Buzăului şi Vama-Buzăului, condusă de Axente Banciu, asistat de M. Sotiriu, I. Pricu, M. Antonescu, în care adunare a fost ales ca preşedinte al Despărţământului preotul Ioan Modroiu, din Vama-Buzăului, iar în anul 1935, i-au naştere cercurile culturale astriste de la Întorsura şi Sita. Reînfiinţarea, după evenimentele din 1989, a ASTREI braşovene a impulsionat şi reînfiinţarea vechilor despărţăminte şi cercuri din perioada interbelică, printre care şi cercul din Săcele, numit „Fraţii Popeea”, devenit despărţământ, la 30 mai 2003, datorită bogatei sale activităţi coordonată cu iscusinţă şi înţelepciune de prof. Liviu Dârjan. Aici şi-a găsit locul, sprijinul moral şi material, până mai zilele trecute şi cercul astrist „Constantin Sporea” din Vama-Buzăului, a cărei preşedintă, Corina Bărăgan-Sporea (foto centru, cu diploma în mână), pentru rodnica activitate desfăşurată de-a lungul celor 10 ani de colaborare, la ceasul despărţirii, a primit „Diploma de Excelenţă” a Despărţământului.
Privind reînfiinţarea Despărţământului „Buzăul Ardelean”, trebuie să remarc faptul că momentul a fost excelent pregătit, în organizarea sa implicându-se, în primul rând, conducerea ASTREI Centrale de la Sibiu, prin onoarea acordată de a participarea la dezbateri şi alegeri a preşedintelui - prof. univ. dr. Dumitru Acu (foto sus centru stânga) şi a secretarului I - prof. univ. dr. Mioara Bud (foto sus stânga) şi secretarului II - ing. Paul Gruian. De asemenea, într-o măsură hotărâtoare, s-a implicat conducerea oraşului Întorsura-Buzăului, prin persoana primarului prof. Leca Băncilă (foto sus dreapta), Protopopiatul Întorsura-Buzăului, prin părintele protopop Florin Tohănean (foto sus centru), conducerile Casei de Cultură şi Bibliotecii orăşeneşti, preoţii din zonă, cadrele didactice şi elevii de la şcolile din Întorsura, Brădet, Vama şi Sita. Dar, lista celor implicaţi nu ar fi completă fără conştiinţa valorii unităţii de acţiune, fără iniţiativa, munca, sacrificiile materiale şi puterea de convingere a profesorilor Corina Bărăgan-Sporea, Ciprian Popica şi Iosif Radu, în lipsa cărora acest despărţământ nu s-ar fi reînfiinţat acum, ci, probabil, peste mulţi alţi ani.
După intonarea Imnului Naţional şi a celui al ASTREI, părintele protopop Florin Tohănean a deschis lucrările Adunării Generale, prezentând scopul întrunirii, oaspeţii invitaţi din partea Asociaţiunii Centrale de la Sibiu, despărţămintelor astriste de la Braşov, Săcele, Covasna-Harghita, a Fundaţiei „Traian T. Cepoi”, din Ceraşul, judeţul Prahova, a unor autorităţi locale din Ţara Buzaielor, invitând apoi la cuvânt gazda reuniunii, pe edilul oraşului, Leca Băncilă, care a ţinut să salute prezenţa conducerii centrale a ASTREI la reînfiinţarea Despărţământului, un fapt de impact în memoria locală, dar şi naţională, onorant pentru comunitatea buzăiană care a reuşit să reînnoade astăzi un fir rupt de istorie, cel al prezentului la trecutul glorios, la spiritul paşoptist şi astrist de care avem acută nevoie în aceste vremuri, spirit aşezat pe ideea de unitate naţională şi valoare. Despre istoria, idealurile şi valorile promovate de ASTRA, de-a lungul celor 152 de ani de activitate, a vorbit elogios şi competent cel care astăzi conduce destinele Asociaţiunii, Dumitru Acu, care în final şi-a exprimat convingerea că noul despărţământ, „Buzăul Ardelean”, va promova şi duce mai departe, prin muncă, tenacitate şi inteligenţă în rândul locuitorilor de pe meleagurile buzăiene idealurile şi succesele ASTREI. În continuare, despre istoria Asociaţiunii şi idealurile sale specifice pe meleagurile Covasnei-Harghitei, dar şi despre spiritul de solidaritate care trebuie să existe între noul despărţământ cu cel harcovian, a vorbit prof. Vasile Stancu, care a transmis totodată, în numele Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, al Despărţământului Harghita-Covasna şi al publicaţiei regionale „Condeiul Ardelean” succes în activitate noului despărţământ şi realizarea la cote maxime a obiectivelor propuse în programele sale de activitate. Au mai vorbit prof. univ. dr. Mioara Bud, cercetătorul Traian T. Cepoi, din partea editurii „Scrisul Prahovean” şi a propriei fundaţii din localitatea Ceraşul, judeţul Prahova, Liviu Derjan, preşedintele Despărţământului „Fraţii Popeea” din Săcele, care a prezentat mesajul despărţământului său adresat astriştilor buzăieni şi avocatul George Echim (foto jos dreapta), vicepreşedinte al despărţământului ASTRA Braşov, care a prezentat mesajul astriştilor braşoveni, dar care şi-a dovedit şi talentul poetic, recitând din creaţia proprie, poezia „Dragi români” (pe care o puteţi citi la finalul materialului de faţă). În finalul cuvântărilor, Corina Bărăgan-Sporea, din partea Despărţământului „Constantin Sporea” Vama-Buzăului, a prezentat istoria şi activitatea astriştilor vămaşi, după care, lucrările adunării au fost întrerupte de o erupţie de culoare, dans, cânt şi muzică provocată de micii artişti dansatori şi cântăreţi de la

Categorie: