Au fost prevăzute nu numai ruperea Transilvaniei, ci şi dreptul maghiarilor la autodeterminare

Cotidianul „Haromszek” (Covasna), nr. 7.361, 29.11.2014

Deşi guvernele României nu respectă drepturile fundamentale formulate de românii din Transilvania, adică hotărârile de la Alba-Iulia nu le asigură, ci distrug în permanenţă spiritualitatea creată de transilvăneni şi aspiră la asimilarea violentă, noi încă mai credem că interesul celor două popoare este să schimbe acest lucru. Considerăm că hotărârile de la Alba-Iulia pot fi sursa juridică a convieţuirii româno-maghiare, plasate pe noi baze. Primul punct al articolului III al hotărârilor de la Alba-Iulia prevede dreptul la autonomia locală, culturală şi teritorială.
Ziua de 1 Decembrie este şi sărbătoarea maghiarimii?
Secuii şi maghiarii care trăiesc aici s-au săturat să fie umiliţi de 1 decembrie, sărbătoarea naţională a românilor. Este intolerabil ca în secolul al XXI-lea, de 1 decembrie, oraşele secuieşti să fie invadate de bande străine naţionalist-şovine, cu cămăşi verzi şi cu cruci celtice, de membri cu o gândire gardistă şi să îi provoace pe locuitorii indigeni, să îi numească venetici, trimiţându-i în Asia. Atunci când parlamentarii au fixat ziua de 1 decembrie drept sărbătoare naţională a României, în viziunea lor exista o Românie locuită doar de români. În spatele acestei idei se afla dorinţa bolnăvicioasă a lui Ceauşescu, de creare a României curate, anunţată în anul 1977. Dacă nu ar fi aşa, s-ar fi găsit o zi care să ne lege, nu să ne separe, pe noi maghiari şi români din Transilvania. Nu ne deranjează hotărârile adoptate în 1 decembrie, ci faptul că România nu este capabilă să îndeplinească promisiunile de la Alba-Iulia şi ar dori ca privarea noastră de drepturi să fie sărbătorită.
În spiritul respectului reciproc şi al convieţuirii, ar putea fi găsită o dată pentru sărbătoarea naţională română, care să amplifice, nu să distrugă spiritul convieţuirii. Prin prisma trecutului comun, putea fi găsit un eveniment comun de care îşi aduc aminte cu plăcere şi românii, şi maghiarii. Chiar şi ziua de 1 decembrie 1918 putea fi acceptată ca sărbătoare în cazul în care statul român ar asigura drepturile comunitare anunţate şi nu ar aspira la desfiinţarea şi asimilarea noastră. Până când acest lucru nu se va întâmpla, iar simbolurile noastre sunt persecutate, pentru noi va rămâne o zi de doliu.

Nu renunţăm la drepturile care ni se cuvin!

Până în momentul de faţă nu au fost puse în practică hotărârile de la Alba-Iulia, iar principiile de bază stabilite acolo considerăm şi în momentul de faţă că sunt o sursă juridică, deoarece pe acestea poate fi clădită convieţuirea paşnică a maghiarilor şi românilor din Transilvania. Nu cerem nici în momentul de faţă mai mult decât ni s-a promis în 1918. Deşi maghiarii din Transilvania nu au fost întrebaţi în legătură cu soarta lor, ei consideră în momentul de faţă că hotărârea marii adunări de la Alba-Iulia reprezintă o sursă juridică în baza căreia, în cadrul României, soarta maghiarilor poate fi soluţionată. Maghiarii din Transilvania speră că în România va învinge mintea lucidă şi că în baza promisiunilor de la 1918, li se vor asigura drepturile colective care li se cuvin. Considerăm că în secolul al XXI-lea, este de prisos să se sacrifice energie şi bani pentru desfiinţarea maghiarilor din Transilvania, iar secuii să fie restrânşi în minoritate, pe pământul lor natal, prin regionalizare şi alte instrumente.
A sosit timpul ca România să poată crea cadrul juridic promis la 1 decembrie 1918, în hotărârile de la Alba-Iulia. În baza hotărârilor, cerem recunoaşterea autonomiei teritoriale a Pământului Secuiesc, dreptul utilizării oficiale a limbii maghiare şi ca drapelul secuiesc să nu fie persecutat. Pentru înfăptuirea drepturilor comunitare, cerem organizarea de urgenţă a referendumului pe Pământul Secuiesc istoric şi elaborarea unei noi constituţii care să facă posibilă, în spiritul hotărârilor de la Alba-Iulia, exercitarea drepturilor colective.
Dacă România va accepta ca sursă juridică voinţa populară exprimată în cadrul adunării naţionale a românilor din Transilvania, care a anunţat convieţuirea democratică a popoarelor din Transilvania în baza dreptului la autodeterminare, poporul român câştigă în noi un aliat pentru ca România să devină într-adevăr un stat bogat şi modern!
În caz contrat, declarăm public că vom lupta cu toate instrumentele legale pentru drepturile care ni se cuvin şi împotriva asupririi naţionale!