Autonomia (15) - Maghiarime transilvană, încotro?,

Cotidianul „Szekely hirmondo” (Covasna), nr. 37, 24.02.2014

După o analiză a actualei noastre situaţii şi o trecere în revistă a posibilităţilor noastre, putem constata limpede că singura garanţie a dăinuirii noastre ca maghiari o reprezintă autonomia teritorială a Pământului Secuiesc şi a zonei Partium, respectiv autonomia personală şi culturală a diasporei. Singura întrebare este cum pot fi înfăptuite acestea aici şi acum, deoarece invocând legea fundamentală, puterea română nu este dispusă nici măcar să discute despre drepturile noastre comunitare. Recenta decizie a Curţii Constituţionale a contribuit la alegerea căii corecte, deoarece a devenit clar că în această problemă nu putem avansa decât prin voinţă comună, unitar şi cu determinare, lăsând la o parte laşitatea şi compromisul!
Şi noi putem dispune asupra destinului nostru dacă facem ceva în acest sens, pentru că pe parcursul istoriei, toate naţiunile au trebuit să lupte pentru libertatea lor, validarea drepturilor lor, păstrarea fiinţei statului sau redobândirea acestuia.
Această luptă s-a desfăşurat pe mai multe planuri şi în diferite moduri. Au fost cazuri în care s-a dus o luptă paşnică, au fost cazuri în care s-a apelat la metode politice, în altele s-a apelat şi la diferitele forme ale nesupunerii civice, însă au fost şi cazuri în care au răsunat armele, pentru că nu s-a putut altfel. Dacă va exista solidaritate, pot fi învinse toate piedicile, iar obţinerea autonomiei este doar o chestiune de timp, pentru că nici nouă nu ne poate fi negat ceea ce li se cuvine altora.