Băsescu, în judeţul Harghita "Românii trebuie să nu aibă sentimentul că sunt minoritari în ţara lor"

Sunt cuvintele preşedintelui Traian Băsescu, rostite cu ocazia vizitei „fulger” pe care a făcut-o în judeţul Harghita, la Miercurea-Ciuc, vineri, 26 iunie a.c., prilejuită de sărbătorirea Zilei Drapelului Naţional, proclamată prin Legea nr. 96/1998.
Prezenţa preşedintelui României la Miercurea-Ciuc, în „inima” aşa-zisului „ţinut secuiesc” s-a datorat şi dorinţei sale de a înmâna personal Drapelul de Luptă Batalionului 435 Logistic „Ciuc”

, înfiinţat în cadrul Brigăzii 61 „General Virgil Bădulescu” din municipiul reşedinţă, chiar în această zi în care poporul nostru cinsteşte Tricolorul: roşu, galben şi albastru, steagul naţional al tuturor românilor.

O baie de mulţime care i-a bucurat pe toţi românii

Probabil unii s-au şi grăbit să catalogheze vizita preşedintelui în Harghita ca făcând parte din campania electorală prezidenţială, nedeclarată, dar începută deja, ori din obişnuita „baie de mulţime” cu care Traian Băsescu ne-a obişnuit demult.


Poate o fi fost adevărat. O fi fost şi una, şi cealaltă. Însă, festivităţile organizate în Piaţa Tricolorului din Miercurea-Ciuc în ziua de vineri, 26 iunie a.c., au umplut inimile tuturor românilor din oraş de bucurie. Iar prezenţa preşedintelui Ţării i-a determinat să creadă că, poate, cei de la Bucureşti nu i-au uitat chiar de tot, că ei mai sunt, totuşi, cetăţeni ai României, care se bucură de aceleaşi drepturi şi obligaţii la fel ca toţi ceilalţi români. Această credinţă le-a fost întărită atunci când au aflat că este a doua situaţie de acest fel: înmânarea Drapelului de Luptă unei unităţi a Armatei Române chiar de către preşedintele României, care este şi comandantul suprem al Armatei Române.

Armata Română, un partener al cetăţenilor români

Înainte ca drapelul să fie înmânat locotenent- colonelului Ilie Pintilescu, acesta a fost sfinţit de un sobor de preoţi în frunte cu Înaltpreasfinţitul Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei. A urmat apoi momentul solemn al depunerii jurământului de către militarii din Batalionul 435 Logistic „Ciuc” şi defilarea subunităţilor din Brigada 61 Vânători de Munte.
În încheierea festivităţilor, preşedintele Traian Băsescu a rostit o scurtă alocuţiune, în care a ţinut să amintească că „Drapelul Naţional este cel care ne reprezintă pe toţi cei 22 de milioane de români din interiorul ţării şi alte milioane din afara frontierelor. (…) Aş vrea, de asemenea, să înţeleagă toţi cetăţenii României, indiferent de etnie, că Armata României este un partener al cetăţenilor români. Armata României este cea către care ne îndreptăm privirea şi speranţa atunci când ne este greu”. A fost, desigur, un răspuns indirect dat celor care nu au scăpat prilejul de a cataloga înfiinţarea noului batalion logistic drept o nouă etapă în militarizarea excesivă a Secuimii de către „puterea română de ocupaţie”, cea care a ocupat, prin forţă, pământul secuiesc, „unde noi suntem băştinaşi”!

Pe udemeristul Raduly vizita lui Băsescu „nu mă încălzeşte cu nimic”

Ca drept dovadă, singurul reprezentant al organelor judeţene la festivităţile din Piaţa Tricolorului a fost vicepreşedintele Consiliului Judeţean Harghita, Sofalvi Laszlo, trimis şi el acolo aşa de ochii lumii, cum se spune. Pentru că în timp ce în Piaţa Tricolorului se desfăşura solemnitatea înălţării Drapelului de Stat al României şi se înmâna Drapelul de Luptă Batalionului 435 Logistic „Ciuc”, la Primăria municipală avea loc şedinţa Consiliului Local, fiindcă pe primarul Raduly Robert „venirea lui Băsescu la Miercurea-Ciuc nu mă încălzeşte cu nimic”! Nici pentru consilieri prezenţa preşedintelui României la Miercurea-Ciuc nu a fost un motiv de a amâna şedinţa, dacă nu pentru o altă zi, măcar pentru o altă oră. Ne punem întrebarea dacă aşa ar fi procedat reprezentanţii Consiliului Local şi în cazul vizitei preşedintelui Ungariei?

Preşedintele Ţării, dezamăgit de atitudinea liderilor UDMR şi PCM

De altfel, Traian Băsescu a fost de-a dreptul dezamăgit de atitudinea organelor locale, care nu au catadixit să-şi trimită la manifestările amintite niciun reprezentant: „Ca să primeşti respect, trebuie să respecţi, în primul rând. Acesta este singurul meu mesaj pentru politicienii maghiari, care au făcut două lucruri urâte înainte de venirea mea aici. Au încercat să convingă că e o demonstraţie de forţă - şi nu o sărbătoare. Este o sărbătoare în care Armata Română nu a venit cu o brigadă şi cu tancuri şi rachete, ci pur şi simplu a ieşit în piaţa publică şi a arătat apropierea faţă de populaţia civilă. În al doilea rând, este o sărbătoare naţională, o sărbătoare în care românii îşi salută Drapelul Naţional pe care îl poartă cu cele trei culori din 26 iunie 1848. Tot sub tricolor au fost şi zecile de mii de români care au murit pe teritoriul Ungariei, pentru eliberarea acestei ţări, inclusiv pentru eliberarea Budapestei. Cred că politicienii maghiari greşesc. Şi le-o spun în mod deschis, prin presă, pentru că n-am avut ocazia să le-o spun, dacă ar fi fost cazul, cu ocazia ceremoniei”.
În cele din urmă, vizita lui Traian Băsescu la Miercurea-Ciuc nu a fost chiar una „fulger”, preşedintele găsindu-şi timp să facă o vizită şi la Muzeul Secuiesc al Ciucului, înfiinţat încă în 1930, tocmai pentru a le demonstra că el respectă ceea ce respectă şi secuii: valorile lor materiale spirituale, pe care nimeni nu le contestă, ci din contră, le apreciază. Şi că România asigură toate condiţiile pentru afirmarea tuturor valorilor făurite de cetăţenii săi, indiferent de etnie.

Mulţumiri aduse IPS Părinte Arhiepiscop Ioan

Ultima vizită a preşedintelui a fost cea de la Catedrala Episcopală

, ocazie cu care i-a mulţumit IPS Ioan „pentru ce faceţi în Harghita şi Covasna pentru a ţine oamenii aproape de credinţă şi de reperele morale şi pentru modul în care îi sprijiniţi pe cei care au nevoie de Biserica Ortodoxă Română, indiferent dacă sunt români sau etnici maghiari”. Totodată, Traian Băsescu s-a adresat credincioşilor prezenţi spunându-le că nu trebuie să aibă sentimentul că sunt minoritari în România, că „românii sunt la ei acasă în România, minorităţile sunt şi ele acasă în România, cu tot respectul pentru cultură, obiceiuri, plecând de la premisa că avem o singură Constituţie şi un singur Dumnezeu”.