Binecuvântare femeii credincioase

Vă spun adevărat, că a fost odată ca niciodată o femeie bună, vecină cu un om necredincios. În fiecare zi, necredinciosul o putea auzi pe femeie cum se ruga şi de fiecare dată îşi spunea: „Sigur e nebună. Toată ziua să se roage aşa… Nu ştie că nu există Dumnezeu?”.
De multe ori când femeia se ruga, necredinciosul se apropia de casa ei şi o necăjea:
- Femeie, ce te rogi tot timpul? Dumneata nu ştii că nu există Dumnezeu?
Dar femeia noastră nu se lăsa intimidată.
Într-o zi, sărmana femeie a rămas fără alimente. Ca de obicei, s-a rugat şi i-a spus lui Dumnezeu toate problemele ei, şi I-a mulţumit pentru tot ce avea să facă pentru ea. Ca de obicei, necredinciosul a auzit şi şi-a spus: „Hmm... las’ că i-o fac eu!”.
A plecat necredinciosul la magazin, a făcut cumpărături, o plasă plină şi pe toate le-a dus pe veranda casei unde locuia femeia, a sunat la uşă, după care s-a ascuns după gard, de unde putea vedea ce are să se întâmple. De cum a deschis uşa şi a văzut cumpărăturile, femeia a început să-L laude pe Dumnezeu din tot sufletul, sărind şi strigând de bucurie. Îndată, necredinciosul s-a arătat de după gard şi i-a zis:
- Femeie nebună! Nu Dumnezeu ţi-a cumpărat toate acestea, ci eu!
Atunci femeia a ieşit pe stradă, sărind şi strigând şi lăudând pe Domnul şi mai şi!
- Ştiam eu că Dumnezeu îmi va dărui alimente, dar nu credeam că are să-l trimită pe dracul să le cumpere şi să mi le aducă!