Borsecul va renaşte în maximum trei, patru ani


Nu este o noutate şi niciun neadevăr când afirmăm faptul că, după decembrie 1989, România a ajuns o ruină. Nu numai multele şi marile fabrici şi uzine, platformele industriale-gigant, unde munceau milioane de oameni, vestita noastră agricultură, ci şi perlele turistice, cunoscutele staţiuni balneoclimaterice ale ţării, printre care şi Borsecul.
„Regina apelor minerale” s-a degradat continuu, sub ochii neputincioşi ai celor care au condus oraşul, în faţa legilor aberante, date de la Bucureşti, parcă intenţionat în defavoarea a tot ceea ce a fost bun şi bineînţeles, în defavoarea românilor.
Edilii Borsecului au făcut ce au putut, au încercat să scoată Borsecul din amorţeală şi să-i redea faima de altădată, dar n-au putut trece de piedicile puse de sus.
În urmă cu câţiva ani, un bun amic, ce cunoştea Borsecul de pe timpul când era considerat una dintre perlele montane ale României, trecând prin zonă, îmi spunea: „Am văzut un Borsec pustiu, parcă era bântuit de fantome”. Şi a avut mare dreptate.
Acelaşi prieten, cu care m-am reîntâlnit, în aceleaşi locuri, în urmă cu 5 luni, şi-a schimbat părerea: „Borsecul este pe un drum foarte bun. Fantomele au fost alungate. Oraşul a prins viaţă, pârtia de schi aducând un suflu nou şi plin de speranţe...”.

- Aşa să fie domnule primar Mik Jozsef?
- Aşa este. Borsecul este pe un drum bun. Iată un exemplu concret când fac această afirmaţie. De la darea în folosinţă a pârtiei de schi, între 17 decembrie 2010 şi 10 martie 2011, în Borsec au fost între 10 şi 15.000 de turişti, faţă de aproape „zero” din anii anteriori. Văzând acest fapt, şi oamenii au prins curaj şi sunt în construcţie 5 vile ce vor fi date în folosinţă în următorul sezon de schi. Iarna trecută am avut sfârşituri de săptămână în care în Borsec nu se găsea niciun loc de cazare.
- Domnule primar, începând din Borsecul de Jos şi în staţiune, totul pare un şantier.
- Într-adevăr, la ora actuală Borsecul este un şantier. Aş dori să încep cu reabilitarea totală şi dotarea Casei de Cultură, o clădire veche de peste 100 de ani la care sunt spre finalizare lucrări în valoare de 2,26 milioane lei, din care cofinanţare 572 mii lei. Acest edificiu va avea o sală modernă de spectacole cu 150 de locuri, bibliotecă, dependinţe, iar la mansardă săli pentru diferite cercuri culturale şi ştiinţifice, sedii de cluburi şi asociaţii. Dorim ca prin redarea în folosinţă a Casei de Cultură, la începutul lunii august a acestui an, de „Zilele Borsecului” să renască viaţa culturală a oraşului. În vara acestui an se va încheia termoizolarea a 4 blocuri cu 97 de apartamente, lucrări ce se ridică la 1,3 milioane lei (50 la sută de la Ministerul Dezvoltării, 30 la sută din contribuţia Consiliului Local şi 20 la sută le revine asociaţiilor de proprietari).
Un alt Proiect foarte bun pentru reabilitarea staţiunii este „Drumul Apelor Minerale”, care este spre finalizare. Acum se plantează arbori, arbuşti, flori, se montează mobilierul stradal din lemn şi fontă. În această vară, şi acest proiect va fi finalizat. De asemenea, se lucrează la reabilitarea atelierului cu profil turistic, care va deveni o adevărată pensiune, unde vor face practică elevii din clasele cu profil turistic, lucrări finanţate din fonduri europene care se ridică la 1,3 milioane lei.
Vom începe lucrările de reabilitare a canalizării în staţiune şi a staţiei de epurare, iar în Borsecul de Jos se vor face canalizări pe străzile unde acestea nu există.
- Domnule primar, mi-aţi vorbit de mai multe investiţii benefice pentru Borsec şi locuitorii acestuia şi, bineînţeles, pentru turiştii care, din câte am aflat, au început să revină în staţiune. Doresc să discutăm despre unul dintre obiectivele, poate cele mai importante pentru relansarea Borsecului pe plan naţional şi internaţional, în afară de binecunoscuta şi medaliata apă minerală, noua bază de tratament.
- Acesta, vă spun sincer, este un subiect despre care vorbesc întotdeauna cu multă plăcere. Vom avea, nu peste mult timp, dacă lucrările încep în vara aceasta, în mai puţin de 30 de luni, o nouă bază de tratament modernă a cărei lucrări se ridică la 19,5 milioane lei, din care 1,1 milioane lei va fi contribuţia oraşului. Aici, vom pune la dispoziţia oamenilor un centru balnear şi wellness. Vor fi băi terapeutice, bazine de tratament cu ape minerale, electroterapie, gimnastică medicală, terapie cu sare, bazin pentru tratamente cu greutăţi, tratament cu nămol, tratament cu masaj, hidroterapie etc.. Apoi, piscine interioare şi exterioare, saune de mai multe tipuri, sală pentru fitness, dependinţe şi altele. Capacitatea centrului este de 1.000 de persoane/zi vara şi 700 persoane/zi iarna. Se poate face un calcul simplu pentru numărul anual de persoane, dacă în primii 5 ani va fi o acoperire de 30 la sută, în 5-8 ani, 50 la sută şi peste 8 ani 70 la sută... nemaivorbind de multele locuri de muncă.

Vasile Gotea (Topliţa)

Categorie: