Cea de-a XXV-a ediţie a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie - o manifestare ştiinţifică de înaltă ţinută

Vineri, 27 septembrie 2019, la Hotelul „Bradul” din oraşul-staţiune Covasna, judeţul Covasna, s-au încheiat lucrările ediţiei a XXV-a a Sesiunii Naţionale de Comunicări Ştiinţifice Românii din sud-estul Transilvaniei. Istorie. Cultură. Civilizaţie, manifestare ştiinţifică de cultură şi spiritualitate românească, desfăşurată în organizarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, Centrului Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Centrului European de Studii Covasna-Harghita, din subordinea Academiei Române, şi a Asociaţiei Ştefadina din Bucureşti, în parteneriat cu Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, Asociaţia GRIT Covasna şi Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României. Ediţia din acest an a Sesiunii a fost dedicată împlinirii a 25 de ani de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
La lucrările Sesiunii au participat peste 80 de cercetători, profesori universitari, istorici, teologi, sociologi, etnografi, scriitori, muzeografi, arhivişti, profesori, preoţi, oameni de cultură, studenţi, din peste 30 de localităţi din întreaga Ţară, precum şi Lelia Oanţă, director al Departamentului pentru Strategii Guvernamentale din cadrul Secretariatului General al Guvernului (SGG), Necolae Radocea, subprefectul judeţului Covasna, şi Pr. dr. Laurenţiu Gabriel Panciu, secretarul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
Apreciind eforturile organizatorilor de a pregăti o manifestare ştiinţifică de înaltă ţinută, Lelia Oanţă a reamintit auditoriului că actuala ediţie a Sesiunii este finanţată de Guvernul României, prin Secretariatul General, făcând parte din cele 18 proiecte derulate în judeţele Covasna şi Harghita, cu scopul de a promova şi dezvolta Limba Română şi tradiţiile, dar şi pentru afirmarea identităţii naţionale. Aceasta a precizat că proiectele sunt rezultatul dialogului pe care asociaţiile româneşti din zonă (din cadrul Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş - n.n.) l-au avut în luna februarie a acestui an cu premierul Viorica Dăncilă şi cu Secretarul General al Guvernului, Toni Greblă.
Toate proiectele menţionate acoperă modest necesităţile identitare româneşti din zonă, dar de remarcat este deschiderea echipei guvernamentale şi existenţa unui dialog susţinut între cele două părţi. „Este un lucru extraordinar că există un dialog real, bazat pe încredere reciprocă, pe înţelegerea importanţei dezvoltării cadrului de colaborare şi promovare identitară”, a spus Lelia Oanţă. Potrivit reprezentantei Departamentului pentru Strategii Guvernamentale, asociaţiile românilor din zona Covasna - Harghita şi Secretariatul General al Guvernului ar trebui să aibă o colaborare mult mai aplicată şi strânsă, astfel încât „vocea” care transmite Guvernului cele mai importante nevoi de dezvoltare socială, economică, culturală şi religioasă, concretizate în proiecte consistente, bine fundamentate, să fie clară şi puternică, în dialog cu toate organismele instituţionale din Ţară şi din străinătate.
La rândul său, subprefectul judeţului Covasna, Necolae Radocea, în numele Instituţiei Prefectului - Judeţul Covasna, al prefectului Sebastian Cucu, a apreciat în mod deosebit faptul că prin strădaniile organizatorilor, cele 25 de ediţii ale Sesiunii s-au impus în calendarul manifestărilor culturale şi ştiinţifice din cadrul judeţului ca unul din cele mai importante proiecte care promovează istoria, cultura şi spiritualitatea românească din Arcul Intracarpatic.
Pr. dr. Laurenţiu Gabriel Panciu, secretarul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a transmis participanţilor un cuvânt de binecuvântare din partea Preasfinţitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, împreună cu frumoase cuvinte de apreciere şi mulţumire pentru toţi cei care s-au implicat în organizarea şi desfăşurarea manifestărilor din cadrul Zilelor culturii româneşti din Covasna şi Harghita, organizate în perioada 29 septembrie - 2 octombrie 2019, în localităţile Miercurea-Ciuc, Sfântu-Gheorghe, Covasna şi Izvoru-Mureşului, cu prilejul împlinirii unui sfert de veac de la înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
În numele organizatorilor, dr. Ioan Lăcătuşu şi prof. drd. Florentina Teacă au adresat mulţumiri tuturor celor care şi-au adus contribuţia la pregătirea şi desfăşurarea în bune condiţiuni a Sesiunii, în primul rând Secretariatului General al Guvernului României, unităţilor hoteliere „Bradul”, „TTS”, „Montana” şi „Clermont”, pensiunilor „Colţ de Rai” şi „Casa din Parc” din Covasna şi Hanului „Nufărul” din Reci, formaţiei de dansuri „Junii covăsneni” şi interpreţilor de muzică populară Sânziana şi Tudor Mircea, partenerilor mass-media „Condeiul ardelean”, „Informaţia Harghitei”, „Mesagerul de Covasna”, „Observatorul de Covasna”, Agenţiei de Ştiri „Romanian Global News”, colaboratorilor din cadrul asociaţiilor culturale şi civice din judeţul Covasna, voluntarilor Ana Dobreanu, Florin Herţeg, Ciprian Hugianu, Elena Ciobanu, Ioan Luca, Vasile Stancu, Ilie Mohora, Gheorghe Bejan şi, nu în ultimul rând, participanţilor la Sesiune, care, şi de această dată, au dovedit o solidaritate exemplară faţă de românii din judeţele Covasna şi Harghita.
Comunicările prezentate în cadrul Sesiunii vor fi publicate în Acta Carpatica nr.6/2019, anuarul românilor din sud-estul Transilvaniei, editat de către Centrul European de Studii Covasna-Harghita, instituţie care funcţionează sub egida Academiei Române, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, din subordinea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, şi Asociaţia Ştefadina din Bucureşti.
De un interes deosebit s-au bucurat expoziţia foto-documentară Contribuţia învăţământului confesional românesc din Treiscaune la Marea Unire, organizată de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, filmul documentar Tabla Buţii - 1916. Marile Bătălii ale Primului Război Mondial în Carpaţii de Curbură. Teledetecţie şi arheologie aeriană, proiect realizat de Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni în cadrul programului naţional Centenarul Marii Uniri şi cele 15 noi apariţii editoriale, între care volumul Repere identitare româneşti din judeţele Covasna şi Harghita, ediţia a II-a, revăzută şi adăugită, de Ioan Lăcătuşu şi Erich Mihail Broanăr, volum apărut cu binecuvântarea Preasfinţitului Părinte Andrei, Episcopul Covasnei şi Harghitei, Editura „Eurocarpatica”, Sfântu-Gheorghe, 2019, cu sprijinul Guvernului României, prin Secretariatul General al Guvernului.
În final, moderatorii lucrărilor din plen şi din cele cinci secţiuni au prezentat concluziile ce s-au desprins în urma dezbaterilor şi au făcut sugestii şi propuneri pentru ediţiile viitoare. S-a apreciat că ediţia din acest an a Sesiunii a fost o întrunire ştiinţifică de înaltă ţinută, reprezentând una din cele mai reuşite ediţii, dintre cele 25 ale manifestării. A fost evidenţiat caracterul interdisciplinar al comunicărilor prezentate, conţinutul şi mesajul acestora, precum şi climatul în care s-au desfăşurat dezbaterile, pe marginea materialelor prezentate. Majoritatea comunicărilor au fost redactate pe baza unor surse arhivistice inedite ori au redat concluziile unor cercetări sociologice, etnografice şi istorice, sau capitole din lucrări de doctorat şi masterat.
Din tematica bogată şi diversă a comunicărilor care au fost prezentate, s-au remarcat studiile referitoare la evenimentele istorice din anul 1919, respectiv cele care au avut loc între Marea Unirea de la 1 Decembrie 1918 şi recunoaşterea internaţională a Marii Uniri, prin Tratatul de Pace de la Trianon, noile contribuţii documentare referitoare la împlinirea a 75 de ani de la eliberarea nordului Transilvaniei de sub ocupaţia străină, împlinirea unui sfert de veac de misiune şi slujire pastorală de către Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, dar şi probleme de actualitate referitoare la unele aspecte ale convieţuirii interetnice româno-maghiare, din ultimul secol, în principal din sud-estul Transilvaniei. În acest sens, un real câştig îl reprezintă participarea la ediţia din acest an a Sesiunii a unui număr sporit de conferenţiari din judeţele Covasna şi Harghita, în rândul cărora se află noi doctori şi doctoranzi, în Teologie şi Istorie.

Categorie: