Cea mai costisitoare publicaţie din lume: Monitorul Oficial al României în limba maghiară, la 1.754 euro cheltuieli pe exemplar!!!

Primim pe internet

Poza 1
Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului României nr. 36/2012 privind unele măsuri de reorganizare şi pentru modificarea Legii nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României stabileşte următoarele în punctul 9 al art. II:
Articolul 21 va avea următorul cuprins: „Art. 21 Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, şi în limba maghiară. Pentru Partea I în limba maghiară, cheltuielile de publicare se suportă din bugetul Secretariatului General al Guvernului”.
Ordonanţa de Urgenţă nr. 26/2012 a fost semnată de prim-ministrul Victor-Viorel Ponta şi contrasemnată de secretarul general al Guvernului, Ion Moraru, ministrul pentru Relaţia cu Parlamentul, Mircea Duşa, şi viceprim-ministrul, ministru al finanţelor publice, Florin Georgescu.
Legea nr. 202/1998 privind organizarea Monitorului Oficial al României, care a prevăzut pentru prima oară în istoria postcomunistă a României că „Monitorul Oficial al României, Partea I, se editează, în traducere, şi în limba maghiară” (art. 18) a fost semnată de preşedintele Camerei Deputaţilor, Adrian Năstase, şi preşedintele Senatului, Ulm Spineanu.
Legea nr. 202/1998 prevede, în articolul său 5, următoarele: „În Partea I se publică următoarele categorii de acte: A. actele juridice ale Parlamentului: a) legile, hotărârile şi moţiunile; b) hotărârile şi moţiunile celor două Camere ale Parlamentului; B. actele cu caracter politic ale Parlamentului şi ale celor două Camere; C. actele birourilor permanente ale Camerei Deputaţilor şi Senatului, potrivit legii; D. decizii ale preşedinţilor Camerei Deputaţilor şi Senatului; E. actele Preşedintelui României: a) decretele; b) mesajele şi alte acte adresate Parlamentului; F. actele Guvernului: a) hotărârile, cu excepţia celor care au caracter militar; b) ordonanţele emise în temeiul unei legi speciale de abilitare; c) ordonanţele de urgenţă; d) declaraţiile de politică generală şi alte asemenea declaraţii; G. deciziile prim-ministrului, potrivit legii; H. actele normative ale organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale din subordinea Guvernului, potrivit competenţei lor stabilite prin lege, adoptate în vederea organizării executării legii; I. actele normative adoptate de autorităţile administrative autonome şi de alte autorităţi publice, potrivit competenţei lor conferite prin lege, în vederea organizării executării legii; J. deciziile, hotărârile şi avizele Curţii Constituţionale; K. acte ale plenului Consiliului Superior al Magistraturii, potrivit legii; L. deciziile pronunţate de Secţiile Unite ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, ca urmare a soluţionării recursurilor în interesul legii; M. deciziile şi hotărârile Curţii Europene a Drepturilor Omului, pronunţate în cazurile în care statul român are calitatea de pârât; N. actele normative adoptate de persoane juridice - altele decât autorităţile publice - care au fost abilitate prin lege să asigure executarea unor legi; O. alte acte care, potrivit unor dispoziţii legale, se publică în Partea I a Monitorului Oficial al României”.
Potrivit datelor furnizate oficial de către Secretariatul General al Guvernului, în perioada 2013-2016, pentru editarea, în traducere, în limba maghiară a Monitorului Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), s-au cheltuit următoarele sume (suportate din bugetul acestei instituţii - n.n.), repartizate pe ultimii patru ani, astfel:
Anul 2013 - 299.950 lei
Anul 2014 - 233.380 lei
Anul 2015 - 206.640 lei
Anul 2016 - 201.670 lei
TOTAL - 941.649 lei.
Potrivit Secretariatului General al Guvernului, tirajul anual cumulat al publicaţiei Monitorul Oficial al României, Partea I, în traducere, în limba maghiară (Románia Hivatalos Közlönye) a fost următorul:
Tiraj anual cumulat pe 2013 - 33 exemplare
Tiraj anual cumulat pe 2014 - 30 exemplare
Tiraj anual cumulat pe 2015 - 28 exemplare
Tiraj anual cumulat pe 2016 - 25 exemplare.
Cheltuielile bugetare pentru editarea Monitorului Oficial al României, Partea I, în traducere, în limba maghiară (Románia Hivatalos Közlönye), după cum a comunicat Secretariatul General al Guvernului României, ca finanţator, au fost per exemplar (lei şi echivalent euro la cursul actual), următoarele:
Anul 2013 - 9089,39 lei sau aproximativ 1976,68 euro
Anul 2014 - 7779,33 lei sau aproximativ 1691,78 euro
Anul 2015 - 7380,00 lei sau aproximativ 1604,94 euro
Anul 2016 - 8066,80 lei sau aproximativ 1754,30 euro.
Astfel, Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară, este, pe de o parte, publicaţia cu cel mai mic tiraj pe ediţie şi anual din România şi din lume, şi, pe de altă parte, publicaţia care implică per exemplar cele mai mari costuri bugetare, făcând dovada ineficienţei financiare şi a risipei nejustificate a resurselor bugetare ale statului. O adevărată publicaţie de lux şi o ultrararitate editorial-poligrafică pe glob. Este de mirare că Guiness Book nu s-a sesizat sau nu a fost sesizat până acum asupra acestui record cu totul inedit al României plătitoare (şi Ungariei beneficiare).
Publicaţia Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară, a apărut şi în anii anteriori, începând cu 1998. Pagina oficială de internet a Regiei Autonome „Monitorul Oficial”, precizează următoarele: „Data primei apariţii: 20 noiembrie 1950, în temeiul Hotărârii Consiliului de Miniştri nr. 1155 din 20 octombrie 1950” (semnată de Petru Groza, Partidul Muncitoresc Român), făcând trimitere la epoca stalinistă şi sugerând o continuitate a politicilor publice ale statului în raport cu politicile impuse ţării din exterior, în perioada prezenţei militare sovietice în România.
Poza 2 si 3
Preţul de vânzare pentru un exemplar al publicaţiei Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară, a fost, bunăoară, în anul 2016, de doar 24 de lei.
Veniturile totale din vânzarea microtirajului anual de 25 de exemplare au constituit 600 de lei, în timp ce cheltuielile s-au ridicat la 201.670 de lei.
Trăgând linia, avem un mare minus. La un simplu calcul aritmetic constatăm că diferenţa dintre cheltuieli şi venituri pe anul 2016 a fost de -201.070 de lei.
În ultimii 20 de ani situaţia este aceeaşi la acest capitol, pierderile bugetare totale fiind estimate la peste -4 milioane de lei sau -870.000 de euro pentru un număr de beneficiari finali care nu au depăşit niciodată cifra de 33 de persoane, acestea nefiind de regulă cetăţeni români.
Poza 4
Microtirajul ridicol, ca şi preţul de vânzare, necorelat cu cheltuiala bugetară, ne conduc la concluzia că editarea publicaţiei Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară, nu este o măsură de protecţie a minorităţii maghiare din România, total indiferentă faţă de această trăsnaie editorial-poligrafică de lux, ci are cauze politice exterioare intereselor statului român şi necesităţilor minorităţii maghiare din ţară, explicaţia reală regăsindu-se mai degrabă pe zona activităţilor de spionaj cu mijloacele celui spionat.
Parlamentul României (Camera Deputaţilor şi Senatul), Guvernul României, prefecturile judeţene şi Prefectura municipiului Bucureşti, administraţiile publice locale din România nu figurează printre ridicol de puţinii abonaţi ai publicaţiei Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye), în traducere, în limba maghiară.
Niciun cetăţean de rând din România nu şi-a perfectat vreodată abonament la publicaţia Románia Hivatalos Közlönye.
Există presupunerea că singurii beneficiari ai tirajului respectivei publicaţii, cea mai scumpă din istoria tipăriturilor periodice din România, sunt reprezentanţii misiunilor diplomatice şi oficiilor consulare ale Ungariei, precum şi ai altor structuri maghiare din România sau Ungaria care au drept sarcină monitorizarea procesului legislativ de la Bucureşti pe cheltuiala Bucureştilor însăşi.
De formă, pagina de internet a publicaţiei Monitorul Oficial al României, Partea I (Románia Hivatalos Közlönye) ne anunţă că face publicitate Monitorului Oficial al Ungariei în baza unui acord de colaborare reciprocă, din noiembrie 2006, afişând linkul ediţiei electronice a acestuia.
Poza 5
Consultând pagina de internet a Monitorului Oficial al Ungariei am putut constata că povestea cu reciprocitatea este doar o poveste. Monitorul Oficial al Ungariei nu afişează linkul ediţiei electronice a Monitorului Oficial al României şi nici nu publică o ediţie a Monitorului Oficial al Ungariei în limba română. Ajungem tot acolo: potrivit gramaticii budapestane, se scrie reciprocitate, dar se citeşte tot monitorizare şi spionaj.

Categorie: