Cetatea Dacică din Valea Zânelor şi-a deschis porţile

Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din municipiul Cluj-Napoca a organizat sâmbătă, 30 august 2014, Ziua Porţilor Deschise la Cetatea Dacică din Valea Zânelor - Covasna, aflată la a doua ediţie. Vizitatorii au beneficiat de ghidaj de specialitate, au putut afla povestea cetăţii şi au admirat remarcabilul inventar de descoperiri din campania 2014, constând în ceramică, unelte şi ustensile, piese de port şi podoabă. În acest an, echipa de cercetare a făcut o descoperire de excepţie: urmele unui sanctuar dacic. După două milenii, cetatea îşi dezvăluie secretele.
Cetatea care străjuieşte staţiunea Covasna este una dintre cele mai mari şi mai bine conservate cetăţi dacice din afara Munţilor Orăştiei. Fortificaţiile şi modul de amenajare a teraselor reprezintă un unicat în lumea dacilor. Istoria sa se întinde pe aproape trei secole, fiind construită pe parcursul secolului al II-lea î.Hr., distrusă probabil în vremea lui Burebista, reconstruită apoi grandios la sfârşitul secolului I î.Hr. şi incendiată şi dărâmată în momentul cuceririi romane a Daciei. Impresionantă atât prin amplasare, cât şi prin vestigiile păstrate, cetatea a intrat în tradiţia locală, inspirând legende cu zâne şi comori. A fost cercetată sumar în secolele trecute, dar a reintrat în atenţia specialiştilor în urma unei teribile furtuni din toamna anului 1995, când copacii smulşi din rădăcini au dezvelit părţi din cetate. Cercetările arheologice sistematice au început în anul 1998, iar evenimentul de faţă marchează 17 ani de la debutul lor.
„Cetatea Dacică de la Covasna este unică! Are o acropolă şi patru terase, înconjurate cu ziduri de piatră, deasupra cărora exista o suprastructură de lemn, foarte bine pusă la punct. Are peste 3.000 de metri pătraţi şi impresionează nu atât prin mărime, cât prin aceste structuri masive din piatră care au înconjurat-o”, ne spune dr. Viorica Crişan, care şi-ar dori o mai mare implicare a autorităţilor locale faţă de acest loc.
Pe lângă descoperirile anului 2014, un element inedit al zilei de sâmbătă l-a reprezentat un localnic, Nicolae Manea, care, îmbrăcat în costum popular, a înfipt în cel mai înalt punct al cetăţii steagul dacic - lupul, stindardul de luptă al dacilor.
Echipa de cercetare este coordonată de dr. Viorica Crişan şi include cercetători de la Muzeul Naţional de Istorie a Transilvaniei din Cluj-Napoca, Muzeul Judeţean Brăila, Muzeul Naţional de Istorie a României şi Institutul de Arheologie „Vasile Pârvan” din Bucureşti.
Parteneri ai evenimentului: Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni din Sfântu-Gheorghe, Primăria oraşului Covasna, Asociaţia Culturală „Cetatea Dacică - Valea Zânelor” şi Asociaţia Cultural-Creştină „Justinian Teculescu” din Covasna.

Categorie: