Cetăţeni de onoare ai comunităţii româneşti din Sfântu-Gheorghe, anul 2011


Autor: 

dr. Ioan Lăcătuşu

Ioan Gheorghe Brânză - operator-electrician în domeniul telefoniei, veteran de război. S-a născut pe 1 decembrie 1925, în comuna Vâlcele, judeţul Covasna. A urmat cursurile şcolii primare şi gimnaziale în comuna natală. După cedarea Transilvaniei de Nord-Est, în urma Dictatului de la Viena, în perioada 1941- 1943, s-a refugiat în România. În septembrie 1944, la vârsta de 19 ani neîmpliniţi, s-a înrolat voluntar în Armata Română. În calitate de premilitar din localitatea Bod, a fost integrat în compunerea Regimentului de Vânători de Munte, fiind rănit în luptele de la Bandul de Câmpie, judeţul Mureş. Între anii 1947-1949, a satisfăcut serviciul militar, în cadrul trupelor de Jandarmi, din localităţile Orăştie, Miercurea- Ciuc şi Suceava. Între anii 1949-1985, şi-a desfăşurat activitatea în cadrul Direcţiei de Poştă şi Telecomunicaţii Sfântu-Gheorghe, sectorul telefonie. În această perioadă şi-a completat studiile de cultură generală şi cele profesionale, urmând cursuri de specialitate în domeniul întreţinerii şi exploatării instalaţiilor telefonice, în Bucureşti.
În calitatea sa de veteran de război, a fost avansat la gradul de plutonier adjutant şi a primit mai multe ordine şi medalii militare, printre care Crucea Comemorativă. Este membru al Asociaţiei Naţionale a Veteranilor de Război şi vicepreşedinte al Filialei Covasna a amintitei organizaţii. Participă activ la toate manifestările organizate cu prilejul marcării unor evenimente importante din istoria naţională şi locală şi la cele desfăşurate în cadrul Cercului Militar din Sfântu-Gheorghe. Este stimat şi respectat de foştii săi camarazi, de consătenii din comuna Vâlcele şi de toţi cei care îl cunosc, atât din municipiul Sfântu-Gheorghe, cât şi de pe întreg teritoriul judeţului Covasna.
Coriolan Crăciunescu - economist şi jurist. S-a născut pe 14 iunie 1928, în oraşul Vlăhiţa, judeţul Harghita. A urmat cursurile şcolii primare în comuna Cărpiniş, judeţul Sibiu, pe cele liceale la Liceul „Aurel Vlaicu” din Orăştie şi a absolvit Facultatea de Drept din Iaşi, cursuri fără frecvenţă, în anul 1974. După terminarea stagiului militar, a lucrat la SMA Odorhei, în funcţia de contabil principal, apoi ca secretar la Primăria Boroşneu-Mare (1956-1958), funcţionar în cadrul Serviciului Desfacere de la Fabrica de Zahăr Bod (1958-1961) şi contabil şef la CAP Hăghig, între anii 1961-1968. Din anul 1968, este locuitor al municipiului Sfântu- Gheorghe. În perioada 1968-1985, a îndeplinit funcţia de contabil şef la Oficiul Judeţean de Turism Covasna, contribuind, împreună cu întreaga echipă de conducere a societăţii, la dezvoltarea bazei turistice a judeţului Covasna. Până la pensionare, între anii 1985-1987, a funcţionat ca inspector în cadrul Serviciului de Control Financiar Intern (CFI) din subordinea Consiliului Popular Judeţean Covasna.
Valorificând vasta sa experienţă în domeniile economic şi juridic, între anii 1991- 1997, Coriolan Crăciunescu a fost principalul sprijinitor al Maicii Stareţe Serafima, contribuind hotărâtor la strângerea fondurilor necesare construirii Mănăstirii Mărcuş. A străbătut ţara cu listele de colecţie, iar prin intermediul copiilor săi, stabiliţi în SUA şi Austria, au fost atrase resurse financiare şi din aceste ţări. Până în anul 2007, a ţinut evidenţa contabilă a Complexului Monahal de la Mărcuş. Atât prin activitatea sa profesională, cât şi prin truda depusă pentru ctitorirea Mănăstirii Mărcuş, Coriolan Crăciunescu şi-a câştigat respectul şi preţuirea tuturor celor care îl cunosc.
Ioan Negulici - profesor, publicist. S-a născut la 5 august 1941, în Petroşani, judeţul Hunedoara. După absolvirea şcolii primare în Braşov, a urmat cursurile Liceului „Andrei Şaguna” din acelaşi oraş, între anii 1955-1960. În anul 1965, a absolvit Facultatea de Filologie a Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, secţia limba şi literatura română. În perioada 1966-1968, a fost corector-şef şi redactor la revistele de cultură „Cronica” din Iaşi şi „Astra” din Braşov. Din anul 1968, face parte din echipa de publicişti care au redactat ziarul „Cuvântul nou”, publicaţia în limba română din judeţul Covasna cu cea mai lungă apariţie (1968- 2010). Timp de aproape patru decenii, s-a identificat cu destinul acestei publicaţii intrate în istoria culturală a zonei. Ani de zile, a condus secţia de cultură a publicaţiei, semnând mii de articole, ştiri, reportaje referitoare la istoria, cultura şi spiritualitatea românească, naţională, regională şi locală, la personalităţi, evenimente, proiecte şi manifestări de artă tradiţională şi modernă.
După 1990, a fost redactor-şef şi redactorşef adjunct al cotidianului „Cuvântul nou”, contribuind decisiv la asigurarea suportului financiar necesar apariţiei ziarului şi la implicarea sa în problemele prioritare ale păstrării şi afirmării identităţii naţionale a românilor din judeţul Covasna. La rândul ei, soţia Dorina Negulici, cercetătoare la Muzeul Judeţean Braşov, recunoscută pentru prestanţa sa profesională, a fost o colaboratoare constantă a instituţiilor muzeale din judeţul Covasna. Numele ziaristului şi omului de cultură Ioan Negulici a intrat definitiv în galeria publiciştilor români din această parte de ţară, scrisul său reprezentând peste timp o mărturie concretă despre românitatea din Arcul Intracarpatic, la răscrucea dintre milenii.
Vasile Man - economist, născut la 3 ianuarie 1943, în satul Muşca, judeţul Alba. A urmat şcoala generală, între anii 1948-1955, în satul natal. Între 1956-1959, urmează cursurile Centrului Şcolar Agricol nr. 2 Turda, judeţul Cluj, după absolvire fiind repartizat la Fructexport Codlea, secţia Prejmer, unitate unde a lucrat până în 1965. Între timp, între 1961-1965 a frecventat cursurile Liceului seral din comuna Prejmer. În anul 1966, se mută în oraşul Sfântu- Gheorghe lucrând la Comitetul raional şi, apoi, judeţean UTC Covasna, până în 1973, după care la Consiliul Judeţean Covasna. În 1980, este transferat la Uniunea Judeţeană a Cooperativelor Agricole de Producţie (UJCAP) Covasna, unde lucrează până în 1982. În anul 1973, absolvă Academia de Studii Social-Politice Bucureşti, la secţia fără frecvenţă, obţinând Diploma de Licenţă în economie mondială. În anul 1983, a fost numit director la Întreprinderea Judeţeană de Legume şi Fructe Covasna, apoi la SC Agrosol SA, iar după scindarea acestei societăţi, a fost numit director comercial la Horticom SA, de unde a ieşit în pensie în anul 2001. În contextul greutăţilor existente înainte de 1989 în aprovizionarea cu alimente a populaţiei, Vasile Man a contribuit la asigurarea legumelor şi fructelor necesare consumurilor colective şi populaţiei din judeţul Covasna. Aceeaşi activitate benefică pusă în slujba binelui public a desfăşurat-o şi în cadrul societăţilor Agrosol şi Horticom, fiind cunoscut pentru disponibilitatea sa de a ajuta cetăţenii municipiului Sfântu-Gheorghe şi pe cei ai judeţului Covasna. Ca urmare a bunei sale imagini publice, după evenimentele din decembrie 1989, a fost ales membru în Consiliul Judeţean Covasna al Frontului Salvării Naţionale. Este căsătorit din decembrie 1968 cu Rita Man (născută Kraus), având doi copii, Christian-Vasile şi Christina- Rita, şi două nepoţele.
Ioan Oliviu Niculiciu - medic veterinar, scriitor, născut la 2 octombrie 1943, la Miraslău, judeţul Alba, din părinţii Ioan Niculiciu - preot şi Valeria Niculiciu - învăţătoare. A urmat primele şapte clase în comuna Tureni, judeţul Cluj, iar cursurile medii la Liceul Mihai Viteazul din Turda. Între anii 1961-1966, a fost student al Facultăţii de Medicină Veterinară din Iaşi. După absolvirea facultăţii, timp de aproape 40 de ani (1966-2005), şi-a desfăşurat activitatea exclusiv în judeţul Covasna, în cadrul următoarelor unităţi: Laboratorul veterinar Sfântu-Gheorghe (1966-1970), Spitalul veterinar Sfântu-Gheorghe (1971-1982), Direcţia Sanitar-Veterinară Sfântu-Gheorghe (1983- 2005). În toţi aceşti ani, a urmat o valoroasă carieră profesională, devenind unul din cei mai buni specialişti în medicină veterinară din judeţul Covasna. Împreună cu ceilalţi colegi, sub îndrumarea Dr. Ioan Cerni, a publicat mai multe studii şi lucrări, în ţară şi străinătate.
Dintre activităţile sale extraprofesionale menţionăm calitatea de membru în Adunarea Eparhială a Mitropoliei Ortodoxe a Ardealului şi membru în Consiliul de Cultură al Mitropoliei, în timpul păstoririi vrednicului de pomenire Mitropolit-cărturar Antonie Plămădeală (1980-1990). A colaborat cu versuri, proză şi meditaţii la revista „Medici veterinari slujitori ai muzeelor” de la Timişoara şi „Anotimpuri printre cuvinte” de la Cluj. Este autor al cărţilor: „Dr. Ioan Cerni - spre neuitare”, Sfântu- Gheorghe, 2007; „Autumnalii”, Sfântu- Gheorghe, 2009 şi „Contrasensuri”, vol. I, 2011. Este căsătorit cu Rodica Niculiciu, specialist în industria alimentară, are o fată, Ligia, studentă în anul IV la Institutul de Medicină şi Farmacie din Cluj-Napoca.

Gheorghe Dobriţa - colonel în rezervă, născut la data de 1 iunie 1944, în comuna Măgura, judeţul Buzău, din părinţii Dumitru şi Ana Dobriţa. A urmat cursurile şcolii generale în comuna natală, apoi a absolvit Liceul realist din comuna Pătârlagele, judeţul Buzău, iar în 1962 a intrat la Şcoala de Ofiţeri de Miliţie nr. 2 Bucureşti, pe care a absolvit-o în 1965. Între 1962 şi 1967, a urmat Facultatea de Drept Bucureşti, iar în 1976 a urmat cursuri postuniversitare la Facultatea de Drept din Cluj.
A activat ca ofiţer la Direcţia Regională de Miliţie Braşov până în 1968, când a fost mutat la Miliţia judeţului Sibiu. La cerere, în anul 1970, s-a transferat la Inspectoratul Judeţean de Poliţie Covasna, unde a activat până la pensionarea din 30 iunie 1999, când a fost trecut în rezervă cu gradul de colonel. Din cei 37 ani de militărie, în Sfântu-Gheorghe a activat peste 30 de ani, îndeplinind pe rând funcţiile: ofiţer tehnic la poliţia rutieră, responsabil cu pregătirea profesională, militară şi fizică a cadrelor, coordonator al activităţilor de evidenţă a populaţiei şi cea de pază şi ordine publică. Între 1992 şi 1997, a activat ca adjunct al şefului Poliţiei Municipiului Sfântu-Gheorghe.
În plan personal, este căsătorit, din anul 1966, cu Maria Dobriţa, economistă. Dumnezeu a binecuvântat familia Dobriţa cu două fete şi 4 nepoţi. Ca persoană publică implicată în viaţa cetăţii, locuieşte în acelaşi apartament din Sfântu-Gheorghe din 1971, fiind cunoscut pentru modestia şi corectitudinea sa, cât şi pentru preocuparea de a ajuta cetăţenii în soluţionarea problemelor care au depins de competenţa sa. Este membru al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere din cadrul Ministerului Administraţiei şi Internelor şi vicepreşedinte al Filialei Covasna a amintitei organizaţii.
Dumitru Măciucă - economist, tehnician, născut la 1 noiembrie 1945, în comuna Zăbala, judeţul Covasna. A absolvit cursurile şcolii generale în comuna natală, liceul la Sighetul Marmaţiei şi, apoi, Şcoala Medie Tehnică Agricolă la Buzău. În anii 1964-1965, a fost profesor suplinitor la şcolile din Zăbala, Zăbrătău şi Vama- Buzăului. După terminarea stagiului militar, a lucrat ca tehnician la Consiliul Raional Olteţ, azi Bălţeşti, judeţul Vâlcea. Odată cu desfiinţarea raioanelor, a fost repartizat la Centrul de Selecţie şi Reproducţie a Animalelor din Sfântu- Gheorghe, unde a activat ca tehnician-selecţie, între anii 1968-1975. În perioada 1975-1980, a fost şef birou personal la IAS Sfântu- Gheorghe, iar între anii 1980-1987, viceprimar în comunele Bodoc şi Vâlcele. Din 4 ianuarie 1987 (data înfiinţării Teatrului românesc în Sfântu-Gheorghe) şi până la pensionarea sa, în anul 2005, a fost angajatul Teatrului „Andrei Mureşanu”, mai întâi în funcţia de organizator spectacole, iar din 1992, a ocupat, timp de 13 ani consecutiv, funcţia de director economic, doi ani fiind şi director general interimar.
În toţi aceşti ani, a desfăşurat o bogată activitate civică şi culturală, pusă în slujba comunităţii. Astfel, în anul 1985, a contribuit la instalarea bustului lui Romulus Cioflec în faţa Şcolii Generale din satul Araci. Cu acel prilej, a organizat o amplă manifestare culturală la care au luat parte solişti din cadrul Cenaclului Flacăra şi membri ai familiei Cioflec. În legislaţia 2000-2004, a fost ales şi a activat în calitatea de consilier local municipal la Sfântu-Gheorghe. În prezent, activează în următoarele organizaţii nonguvernamentale: Liga pentru Teatru, în cadrul căreia este organizat Festivalul Internaţional de Teatru ATELIER, ajuns la ediţia a XX-a (cel mai vechi festival de teatru din România, primele 12 ediţii având loc la Sfântu- Gheorghe). Prin acest festival, Teatrul „Andrei Mureşanu” s-a făcut cunoscut şi apreciat în ţară şi străinătate; Fundaţia socio-culturală „Ioana Crăciunescu”, prin care s-au acordat burse în Franţa pentru studenţi români, s-au organizat acţiuni culturale şi de creaţie literară, au fost reabilitate vechi parohii săseşti cărora le-au fost date apoi întrebuinţări culturale şi s-au acordat ajutoare caselor de bătrâni etc.; Fundaţia „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe, fundaţie care, în anul 2009, l-a onorat prin acordarea unei diplome de excelenţă.
Florea Şerban - colonel în rezervă, născut la data de 16 decembrie 1932 în localitatea Suseni, judeţul Argeş. A urmat cursurile primare şi gimnaziale, în perioada 1939-1946, în localitatea natală, iar pe cele liceale în perioada 1946-1950, în oraşul Piteşti. În perioada 1950-1952, a lucrat ca institutor. Între anii 1952-1955, a urmat Şcoala Militară de Ofiţeri Activi din Sibiu, arma infanterie.
În 1955, şi-a început cariera de ofiţer la Regimentul 202 Vânători de Munte din Câmpulung Muscel, iar între anii 1956-1960, a îndeplinit aceeaşi funcţie la Batalionul 23 Vânători de Munte din Miercurea-Ciuc. În perioada 1960-1979, în cadrul Batalionului de Vânători de Munte 22 „Cireşoaia” din Sfântu- Gheorghe, a îndeplinit funcţiile de comandant Companie Antitanc, ajutor Şef Stat Major şi Şef Stat Major Regimentul 303 Pază şi Ordine Sfântu-Gheorghe. În perioada 1979-1990, a fost ofiţer instructor la Statul Major Judeţean Covasna al Gărzi Patriotice - zona Întorsura- Buzăului. La 31 iulie 1990, a fost pensionat cu gradul de colonel în rezervă. Pentru activitatea desfăşurată în întreaga carieră militară a fost recompensat cu ordine şi medalii. Este membru al Asociaţiei Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere - Filiala Covasna.
Aurora-Crina Pop (născută Vrămescu) - economist, născută la 26 noiembrie 1946, în Brăila, fiica lui Gheorghe şi Maria Vrămescu. Între anii 1953-1964, a urmat studiile preuniversitare la Liceul „George Bacovia” din Bacău, iar în perioada 1967-1971, a urmat cursurile Facultăţii de Economia Industriei, Construcţiilor şi Transporturilor din cadrul Academiei de Studii Economice din Bucureşti. Preocupată de perfecţionarea pregătirii profesionale, pe parcursul anilor, a urmat cursuri postuniversitare în specializările: analist-programator, proiectare-implementare programe informatice, organizarea şi conducerea întreprinderilor.
Activitate profesională: profesoară suplinitoare la şcolile generale din comuna Geoseni, judeţul Bacău, şi comuna Doagele, judeţul Vaslui (1965-1967); economist la Uzinele „Steagul Roşu” Braşov (1972-1974); economist la Exploatarea Materialelor de Construcţii „Bazaltul” (actualmente SC Terracota SA) Sfântu-Gheorghe (1974-1975); economist la Întreprinderea de Industrializarea Laptelui (actualmente SC Covalact SA) Sfântu- Gheorghe (1975-1978); economist, analist, şef atelier proiectare-implementare programe informatice la Centrul Teritorial de Calcul Electronic Sfântu-Gheorghe (1978-1985); director adjunct la Întreprinderea de Spirt şi Amidon Ozun (1985-1986); economist, şef oficiu de calcul, director comercial la Întreprinderea de Morărit şi Panificaţie (actualmente SC Mopaco SA) Sfântu-Gheorghe (1986-1994); director economic la SC Torpi SRL Sfântu-Gheorghe (1994-2002); contabil-şef la SC Suinprod Leţ SA (2002 -2008); contabil-şef la SC „Moise” SRL Zagon (2008 până în prezent). Din 1 decembrie 1999, este pensionară pentru limită de vârstă şi vechime integrală.
În cei 40 de ani de activitate în domeniul economic, Aurora Pop a obţinut performanţe profesionale deosebite: invenţii, inovaţii, raţionalizări, în sectorul industriei alimentare şi al informaticii, din care amintim: crearea designului actualei embleme a SC Mopaco SA şi a altor produse de panificaţie; coordonarea activităţii de creare şi implementare în întreprinderi a primelor programe informatice cu tehnica de calcul electronic din judeţ; participarea la elaborarea proiectului (calculul economic) pentru construcţia statuii Ostaşului Român din Sfântu-Gheorghe ş.a.. În anul 1969, s-a căsătorit cu Pop Mihai-Petre, reprezentant de frunte al vieţii publice postdecembriste din judeţul Covasna. Dumnezeu a binecuvântat familia Pop cu patru copii: Crina-Mihaela, economist; Daniela-Rodica, coordonator transporturi; Alexandru-Florian, analist-programator; Ruxandra-Oriana, medic veterinar în Spania; şi doi nepoţi.
În calitatea sa de membru fondator al Fundaţiei Culturale „Mihai Viteazul” şi al Ligii Cultural-Creştine „Andrei Şaguna” s-a implicat cu profesionalism şi dăruire în organizarea a numeroase manifestări culturale, artistice şi civice, fiind cunoscută ca unul din cei mai activi reprezentanţi ai societăţii civile româneşti din municipiul Sfântu- Gheorghe şi judeţul Covasna.

Categorie: