Cetăţenii de onoare ai comunităţii româneşti din Sfântu-Gheorghe (III)

Petre Străchinaru - profesor, om de cultură, s-a născut la 10 ianuarie 1943 în comuna Lespezi, judeţul Iaşi. A urmat şcoala primară şi gimnazială în comuna natală, între anii 1949-1956. Studiile liceale le-a început la Liceul Internat „Costache Negruzi” Iaşi (1956-1960) şi a terminat la Liceul mixt „C. Burcă” Paşcani, judeţul Iaşi (1960-1961). În perioada 1961-1966, a fost student la Facultatea de Filologie a Universităţii „Al. I. Cuza” Iaşi.
Între anii 1966-1969, a fost profesor de limba şi literatura română la Şcoala Generală cu limba de predare maghiară din Angheluş, judeţul Covasna. În perioada 1969-1975, a fost profesor de limba şi literatura română şi director la Şcoala Generală nr. 2 din Bicaz Chei, judeţul Neamţ. Reîntorcându-se în judeţul Covasna, între anii 1975-1987 a îndeplinit funcţia de director al Casei de Cultură a Sindicatelor din Sfântu- Gheorghe. Din luna aprilie 1987, până în decembrie 1989, a fost vicepreşedinte al Comitetului pentru Cultură al judeţului Covasna. În perioada decembrie 1989 - aprilie 2000, a fost consilier teritorial la Inspectoratul pentru Cultură al judeţului Covasna, îndeplinind simultan şi funcţiile de muzeograf şi director al Centrului de Cultură Arcuş din cadrul Ministerului Culturii şi Cultelor.
În legislatura 2004-2008, a fost Deputat în Parlamentul României pe listele Alianţei D.A. (PNL-PD), vicepreşedinte al Comisiei pentru cultură, arte, mijloace de informare în masă, vicepreşedinte al Comisiei permanente comune a Camerei Deputaţilor şi Senatului pentru relaţia cu UNESCO, secretar al Comisiei pentru drepturile omului, culte şi problemele minorităţilor naţionale, membru în Comisia Interparlamentară Bucureşti-Chişinău 2008, membru în grupurile parlamentare de prietenie cu Republica Finlanda, Indonezia şi Peru.
Pe parcursul anilor, a urmat cursurile de specializare de management cultural organizate de Reţeaua Europeană a Centrelor de Cultură în colaborare cu Federaţia Flamandă a Centrelor de Cultură; martie 1999 - Cracovia (Polonia) şi iunie 1999 - Bruxelles (Belgia).
Pe linie politică a îndeplinit mai multe funcţii de conducere: în Consiliul Frontului Judeţean al Salvării Naţionale Covasna (decembrie 1989- 1990), în Partidul Democrat (Filiala Covasna) din anul 2000, respectiv Partidului Democrat Liberal.
În acelaşi timp, a îndeplinit mai multe funcţii în administraţia publică centrală şi locală: consilier în Consiliul Judeţean Covasna şi membru într-o serie de comisii de specialişti de pe lângă Consiliul Local Sfântu- Gheorghe şi CJ Covasna. În cadrul societăţii civile, a îndeplinit numeroase funcţii, din care menţionăm: membru fondator şi membru în conducerea unor asociaţii şi fundaţii culturale, artistice şi ştiinţifi ce: Fundaţia Naţională de Călătorii şi Expediţii; Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”; Fundaţia „Shakespeare Kingdom House”; Despărţământul Covasna-Harghita al ASTREI; Asociaţia de Prietenie Româno-Ungară „Pecs”; Asociaţia Culturală şi Artistică „Arcuş”; Fundaţia de Artă „Baasz”; Asociaţia „Carpaţilor Răsăriteni”; „Mişcarea pentru Progresul Satului Românesc”. Pe linia activităţii civice a fost iniţiatorul şi managerul primei trupe de teatru în limba română cu stagiune permanentă în Sfântu-Gheorghe, la Casa de Cultură a Sindicatelor din Sfântu-Gheorghe (1984-1988), al cenaclurilor literare şi al studiourilor de dans popular din Sfântu-Gheorghe. A avut o contribuţie importantă la înfi inţarea şi, în special, la organizarea activităţii secţiei române a Teatrului de Stat din Sfântu-Gheorghe, actualul Teatru „Andrei Mureşanu”, la înfi inţarea Ansamblului Folcloric de Stat „Trei Scaune - Haromszek” şi o contribuţie hotărâtoare la întemeierea şi direcţionarea activităţii Ansamblului Folcloric Profesionist „Ciobănaşul” din Întorsura-Buzăului. A întemeiat „Galeria din Grajd” de la Arcuş şi a coordonat programul expoziţional al acesteia. Este unul dintre promotorii organizării, după modelul european, al centrelor de rezidenţă artistică din România.
A desfăşurat o bogată activitate publicistică, ştiinţifi că, în foruri academice. Începând cu anul 1975, a avut o bogată activitate publicistică - colaborări şi rubrici permanente la publicaţiile locale şi centrale (cronici muzicale, de teatru, artă plastică şi literare, precum şi materiale de opinie şi atitudine). A organizat şi vernisat numeroase expoziţii personale şi colective ale artiştilor plastici şi fotografi , profesionişti sau amatori, din judeţul Covasna şi din ţară. A fost redactor, consultant şi editor a opt cataloage de artă şi al unor volume de restituiri literare, de popularizare a valorilor patrimoniale locale, de stimulare a creaţiei tinerilor poeţi de limbă română şi aparţinând minorităţilor naţionale.
Este iniţiator, redactor şi coordonator al colecţiei de micromonografii ale monumentelor istorice din judeţul Covasna din cadrul programului „Tradiţie şi continuitate” - proiectul „Interculturalitate transilvană”, prin grija sa apărând 11 micromonografi i şi mai multe albume de artă monumentală.
Profesorul Petre Străchinaru este iniţiator, coordonator sau co-organizator al unor proiecte şi programe culturale, artistice sau ştiinţifi ce de importanţă naţională, dintre care unele au dobândit dimensiuni internaţionale (ex. Gala Tinerilor Laureaţi).
Pentru bogata sa activitate culturală şi civică a fost distins cu Premiul Special pentru anul 2000 acordat de Forumul Muzical Român pentru organizarea celor 10 ediţii ale „Galei Tinerilor Laureaţi”. În anul 2004, i s-a conferit Medalia Meritul Cultural Clasa I, categoria F - Promovarea culturii.
În întreaga sa activitate a sprijinit instituţiile şi asociaţiile de cultură şi spiritualitate românească din judeţele Covasna şi Harghita, Episcopia Ortodoxă a Covasnei şi Harghitei, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni, Centrul de Cultură Topliţa ş.a..
Este căsătorit cu Lucia Străchinaru, născută Costescu, în Iaşi, la 20 ianuarie 1949. Dumnezeu a binecuvântat familia Străchinaru cu doi copii: Oana-Malina Negrea şi Alina- Otilia Bujancă, două eminente publiciste, reprezentante de frunte a noului val din mass-media românească contemporană.