Cheresteaua din ochiul lui Olosz Gergely

Senatorul UDMR de Covasna Olosz Gergely (foto) a anunţat luni, 13 mai 2013, în plen, că renunţă la mandatul de parlamentar, invocând campania de compromitere purtată împotriva sa în ultima perioadă. Demisia sa este legată de o afacere controversată privind concernul austriac Holzindustrie Schweighofer, care a anunţat că intenţionează să investească 150 de milioane de euro în fabrica de cherestea din comuna Reci, judeţul Covasna, şi să creeze 650 de noi locuri de muncă. Olosz Gergely a declarat că: „În ultimele săptămâni şi luni, a început o campanie la nivel naţional împotriva UDMR şi a persoanei mele, în legătură cu o investiţie din judeţul Covasna. Sunt atacat pentru că fac ceea ce m-au însărcinat să fac locuitorii din acea zonă, să creăm industrie şi locuri de muncă. În realitate, cei care mă atacă nu vor să lovească în mine, ci urmăresc să facă rău UDMR. Din acest motiv, după o profundă cumpănire, am hotărât să demisionez astăzi, renunţând la mandatul de senator. Sunt convins că procedând astfel, limpezesc situaţia. Uniunea nu va mai putea fi atacată pentru că unui senator al ei i se aduce acuzaţia că şi-a dorit să creeze locuri de muncă”. El a adăugat că i-a informat de decizia sa pe preşedintele uniunii, pe preşedintele organizaţiei judeţene şi pe liderul grupului parlamentar, şi că s-a întâlnit cu primarii localităţilor din circumscripţia sa electorală, cărora le-a adus la cunoştinţă situaţia creată şi motivele deciziei luate. La rândul său, preşedintele uniunii, Kelemen Hunor, a declarat: „Olosz Gergely, senator UDMR de Covasna, mi-a adus la cunoştinţă că doreşte să renunţe la mandatul său. I-am ascultat argumentele şi le-am acceptat. Sunt de acord cu afirmaţia că atacurile împotriva sa ţintesc şi UDMR, aducând prejudicii uniunii. De aceea, aprob decizia pe care a luat-o. În ultimii ani, Olosz Gergely a făcut mult pentru prosperitatea economică a zonei Covasna, pentru a De ce nu mai vrea UDMR sintagma „stat naţional” în Constituţie Săptămâna trecută, Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, a declarat într-o conferinţă oficială a UDMR că articolul 1 din Constituţie ar trebui revizuit în totalitate. Preşedintele UDMR s-a corectat apoi, precizând că UDMR doreşte eliminarea din Constituţie doar a sintagmei de „stat naţional”. Cu alte cuvinte, UDMR doreşte desfiinţarea oficială a noţiunii de stat naţional, care are în centru ideea de naţiune română, de popor român. Naţiunea română, în înţelesul Constituţiei, nu are legătură cu etnia română, ci reprezintă pe toţi locuitorii de pe teritoriul naţional al României. Aici intră şi etnicii maghiari, romii, saşii, ruşii, ucrainenii, bulgarii etc.. Naţiunea română are legătură directă cu teritoriile dintre graniţele României. De ce doreşte UDMR eliminarea sintagmei de stat naţional din Constituţie? Dacă România nu ar mai fi un stat naţional, înseamnă că poate fi orice altceva, de exemplu un stat federal. Adică teritoriul naţional al României nu mai poate fi principiul la care se raportează existenţa poporului român. Odată eliminat acest inconvenient constituţional, se poate discuta legal despre autonomia teritorială în interiorul graniţelor României. Evident, UDMR şi Guvernul de la Budapesta îşi doresc autonomia teritorială a regiunii din judeţele Harghita, Covasna şi Mureş. Comparând situaţia constituţională a României cu Ungaria, se poate observa că ungurii nu se referă la ţara lor ca fiind Ungaria, ci îi spun „Magyarorszag”, adică în traducere „Ţara maghiară”. Aceasta este denumirea constituţională, în limba maghiară, a teritoriului ţării vecine, precum şi în toate actele oficiale ale statului. Toţi cei care au legătură cu teritoriul naţiunii maghiare fac parte, aşadar, din naţiunea maghiară. Pentru unguri, teritoriul şi naţiunea se suprapun. De aici şi pretenţia lor ca toţi maghiarii de peste graniţe să facă parte din poporul ungar şi pretenţiile teritoriale ce vizează vecinii săi sârbi, slovaci, români, ucraineni. Iar dacă poporul şi teritoriul sunt unul şi acelaşi lucru, atunci şi cele trei judeţe din România sunt parte a naţiunii maghiare, a teritoriului Ungariei Mari. Aceasta este întreaga filozofie a statului ungar şi a gesturilor politice pe care partidele ungureşti din România le fac încă din anii ’90. Partide care sunt finanţate de la Budapesta de către naţiunea maghiară… Kelemen Hunor consideră că România se află în… diaspora atrage acolo noi investitori, pentru crearea de locuri de muncă. Intenţia sa este de a continua această activitate de acum înainte în calitate de om de afaceri, iar eu îi doresc mult succes în aceste eforturi”. Deşi în aparenţă demisia are la bază dorinţa lui Olosz Gergely de a nu prejudicia imaginea UDMR, totuşi, zvonurile arată că demisia ar fi fost forţată de către grupurile de interese din cadrul UDMR, nemulţumite de faptul că senatorul udemerist a intrat pe teritoriul mafiei lemnului din judeţele Harghita şi Covasna. Este de notorietate jaful lemnului din cele două judeţe patronate de către UDMR prin intermediul primarilor săi, care conduc din umbră defrişările. Astfel, pe principiul că primarii udemerişti acordă dreptul de exploatare forestieră firmelor apropiate UDMR, care apoi taie la negru o sută de copaci pentru fiecare copac pentru care au primit legal acest drept, funcţionează în cele două judeţe, de mai bine de 20 de ani, un adevărat jaf al pădurilor, având beneficiari cunoscuţi sau mai puţin cunoscuţi. Zvonurile care circulă arată că demisia lui Olosz Gergely ar fi fost determinată tocmai de primarii udemerişti covăsneni, nemulţumiţi de faptul că interesele lor ascunse ar fi prejudiciate. În teorie, primarii în cauză ar fi trebuit să fie încântaţi de sosirea investitorului, câtă vreme, acesta având mari lichidităţi financiare şi interese economice pentru a recupera investiţia de 150 de milioane de euro şi a face şi profit, ar fi oferit, în mod automat, sume mult mai mari pentru lemnul scos spre exploatare de către primării decât firmele locale, decât ceea ce oferă firmele de casă ale UDMR. În consecinţă, autorităţile locale ar urma să încaseze mai mulţi bani, spre teoretica satisfacţie a edililor, însă realitatea demonstrează că lucrurile nu stau chiar aşa. Un concern de talia Holzindustrie Schweighofer ştie cum să îşi protejeze interesele şi nu ar accepta niciodată ca în pădurile exploatate de către ei să se audă şi alte drujbe, în afara celor proprii. Presupunând că Holzindustrie Schweighofer achiziţionează dreptul de exploatare forestieră în jumătate din pădurile covăsnene, se pune întrebarea cum vor mai ieşi din păduri sutele de camioane cu cherestea tăiată ilegal. Ar fi suficient ca austriecii să instituie un sistem de alertare a organelor de control ale statului privind furtul de material lemnos, iar consecinţa ar fi deschiderea a numeroase dosare de urmărire penală în care ar putea fi implicaţi direct sau indirect chiar şi importanţi lideri ai UDMR şi edili ai acestei formaţiuni. Aşadar, se pare, până acum, că „prinţii cherestelei” din Covasna (pentru că aşa sunt numiţi primarii udemerişti, din respect pentru regele Verestoy) au intervenit în mod eficient şi l-au trecut pe linie moartă pe senatorul Olosz Gergely. Acesta nu are, totuşi, de ce să sufere pentru pierderea lefei de senator, pentru că gheşeftul său din această afacere este asigurat. După cum au afirmat chiar opozanţii locali ai investiţiei, Holzindustrie Schweighofer îşi va face fabrica, unde altundeva, decât

Categorie: