„Clujul românesc. Ziar independent”

Pagini regăsite

„Clujul românesc. Ziar independent” a fost o publicaţie locală, finanţată de Alexandru Anca, care era director-proprietar şi editor. Ea a apărut între 1923 şi 1937, probabil într-un tiraj restrâns, pentru că, în principal, transmitea informaţii despre problemele social-politice şi economice ale zonei. Avea patru pagini (din care două de publicitate, dar publicitate de carte bisericească şi laică), Alexandru Anca având editură şi librărie. Există, în acest săptămânal, şi articole cu caracter cultural (de exemplu, recenzia la piesa de teatru Cruciada copiilor, de Lucian Blaga) şi chiar notabile analize ale vieţii politice naţionale, lipsite de partizanat declarat. Articolele nu erau semnate sau erau semnate doar cu iniţiale. De aceea, nu putem ştii cine se ascundea în spatele iniţialelor D.H., dar persoana respectivă avea realmente vocaţie de jurnalist şi viziune politică realistă.
Odată cu criza economică (1929-1933), publicaţia mai apare doar haotic, existând ani în care pot fi consemnate doar numere festive, de Paşte. Graţie Bibliotecii digitale „Lucian Blaga” din municipiul Cluj-Napoca, am putut consulta colecţia săptămânalului, iar cele două părţi ale unui editorial sunt preţioase, pentru că, sub multe aspecte, la 95 de ani distanţă, prea puţine lucruri par să se fi schimbat în România, ca mentalitate şi mod de a acţioana pe toate palierele societăţii.

„TĂCERE…
Când am ventilat prin colonele acestui ziar necesitatea unui control mai sever asupra tuturor elementelor streine, - m'am bazat pe anchete făcute personal în toate colţurile de ţară.
Am arătat atunci pericolul ce ne ameninţă din toate părţile şi cum valurile de indezirabili nestingheriţi de nimenea îşi urmează triumfători opera lor nefastă, - aducând pustiul şi jalea'n mijlocul ţăranilor noştri.
Cum s'a putut strecura atâta neghină în lanul nostru muncit cu trudă şi sudoare?
De sigur căci dacă am fi avut elemente în administraţie pătrunse de înalta lor chemare - şi mai ales cu dragoste şi iubire de neam -, nu am fi putut înregistra pata aceasta ruşinoasă, şi mai ales nu am fi asistat la un spectacol atât de trist; că românul să nu mai poată trăi în ţara lui.
Dar aceşti nepoftiţi de nimenea, prin mijloace dosnice şi nepermise au ajuns cetăţeni români, ba ceva mai mult, chiar funcţionari de stat şi astfel în totdeauna lovesc în plin.
Cine scumpeşte traiul prin acapararea alimentelor de primă necesitate?
Cine a urcat preţul chiriilor până la maximul imposibilităţei, şi care face ca bietul funcţionar român să doarmă pe podelele şi canapelele birourilor?
Cine introduce manifeste clandestine şi cine propovăduieşte sectarismul şi ura contra religiei şi a iubirei de lege şi neam?
Cine a înfiinţat atâtea secte religiose ai căror membri se înmulţesc ca roiul de albine şi cine propovădueşte ura contra bisericei noastre, vârând zâzanie între ambele confesiuni româneşti?
De bună seamă, când doi se ceartă, al treilea câştigă şi de data aceasta pe când noi slăbim, duşmanii seculari ai neamului românesc râd în pumni bătându-şi joc de tot ce noi avrem mai scump şi sfânt.
Dar, ca să fiu şi mai precis, voiu scoate în evidenţă că măsurile luate până în prezent nu au dat un resultat pozitiv şi satisfăcător.
Pentru ce?
Pentru că organizaţiile minciunei, urei şi ale perfidiei sunt multe, mari şi puternice, iar noi?
Tăcere.
D.H.”
(„Clujul românesc. Ziar independent”, Anul II, Nr. 36, Cluj, 7 Septemvrie 1924, p. 1)

„PUHOIUL STRĂIN
În articolul meu de fond din Nrul precedent al acestui ziar, precum şi prin o serie de articole mai mari şi mici, am scos în evidenţă pericolul ce ne ameninţă din toate părţile de către organizaţiile puhoiului strein.
Am semnalat la timp prezenţa valurilor de indezirabili - precum şi acţiunea lor de subminare - fără a se gândi nimenea serios la măsuri cari la timpul oportun, ar fi împiedecat multe nenorociri.
Ce urmăresc duşmani seculari ai neamului prin această propagandă activă şi distrugătoare?
De sigur, în prima linie slăbirea încrederei în noi înşine, - cucerirea economică şi îngreunarea traiului vieţii de toate zilele, pentru a produce zarvă şi nemulţumire în ţară, - slăbirea dragostei în credinţa noastră strămoşească, - iar mai pe urmă discreditarea noastră în faţa lumei întregi.
Asupra acestor puncte nici nu mai insistez, - căci cine nu cunoaşte acţiunea unor bărbaţi politici din anumite partide, cari pentru a putea veni la putere cu şi prin ajutorul puhoiului strein, nu se dau înapoi de la cele mai perfide calomnii în faţa străinătăţei, - descreditând şi slăbind interesele generale ale ţărei.
Apoi cine nu ştie căci întreaga acţiunea pentru slăbirea credinţei poporului în credinţa noastră strămoşească nu este alimentată de cătră blocul comunisto-socialist de peste hotare, care nu cruţă nici timp, nici bani pentru atingerea scopului lor mârşav - şi astfel asistă la spectacole triste cari numai spre folosul nostru nu pot fi.
Înconjuraţi din toate părţile, atât în lăuntru, cât şi în afară de duşmani, nu ne mai rămâne de cât un singur lucru de făcut, - măturoiul cel mare, şi aruncarea gunoiului peste hotare, - iar în continuare supravegherea tuturor elementelor streine aflate în oficiile statului român.
Numai astfel ne vom putea apăra cu succes contra acestor elemente criminale, - ordinea şi siguranţa de stat.
Şi-acuma la lucru cu toţi.
D.H.”
(„Clujul românesc. Ziar independent”, Anul II, Nr. 37, Cluj, 14 Septemvrie 1924, p. 1)