DACII ŞI DECEBAL ÎN CONŞTIINŢA ŞI SCRIERILE UNOR MARI ISTORICI

„Priviţi pe alba columnă din Roma povestea cea tristă a căderii Daciei. Sunt chipuri cioplite în marmura rece a marelui foc, care a topit două popoare într-unul.”
Vasile Pârvan
„Din zei de-am fi scoborâtori C-o moarte tot suntem datori!
Totuna e daca-i murit
Flăcău ori moş îngârbovit;
Dar nu-i totuna leu să mori
Ori câine-nlănţuit.”
G. Coşbuc „Decebal către popor”

În introducerea vestitei prelegeri ţinută la Academia Mihăileană din Iaşi, în 1843, Mihail Kogălniceanu spunea:
„Ce interes mare trebuie să aibă istoria naţională pentru noi... Ea ne arată întâmplările, faptele strămoşilor noştri... Inima mi se bate când aud rostind numele lui Alexandru cel Bun, lui Ştefan cel Mare, al lui Mihaiu Viteazul; … Şi nu mă ruşinez a vă zice că aceşti bărbaţi sunt pentru mine mai mult decât Alexandru cel Mare, decât Hanibal, decât Cezar: aceştia sunt eroii lumii, în loc că cei dintâi sunt eroii patriei mele. Pentru mine bătălia de la Războieni are mai mult interes decât lupta de la Termopile şi izbânzile de la Rahova şi de la Călugăreni îmi par mai strălucite decât acele de la Maraton şi Salamina, pentru că sunt câştigate de către Români! Chiar locurile patriei mele îmi par mai plăcute, mai frumoase decât locurile cele mai clasice. Suceava şi Târgovişte sunt pentru mine mai mult decât Sparta şi Atena! Baia, un sat ca toate satele pentru străini, pentru Români are mai mult preţ decât Corintul, pentru că în Baia avanul Rigă al Ungariei, Mateiu Corvinu, Viteazul Vitejilor, Craiul Crailor, cum îi zicea Sixt al IV-lea, rănit de sabia moldoveană, fu pus în fugă şi uită drumul patriei noastre”.
După închegarea statului dac prin Burebista, şansa, sporită şi prin descoperiri arheologice, a fost existenţa şi scrierile lui Herodot, Iordanes, Dio Cassius, apoi, mai cu seamă, Dion din Prusa, zis Dio Chrisostomus, adică „gură de aur” (c. 30, Prusa, Bithinia - 117, Roma). Grec, autor al unei „Istorii a geţilor” (folosită de Dio Cassius şi de Iordanes), după anul 87 d. Hr, el se pare că a trecut şi prin Sarmizegetusa. Însemnările sale, Orationes au precizia locurilor văzute. Homer scrie că Dio Chrisostomus „a făcut o călătorie lungă drept la Istru şi în ţara geţilor”. Câteva citate:
- Decebal avea un centrum imperium, o stăpânire, un stat ca al romanilor şi o vis regia, o conştiinţă regală.
- Referitor la războiul dintre romani şi daci: „Ei veneau dornici a vedea oameni luptând unii pentru stăpânire şi putere, iar alţii pentru libertate şi patrie”.
- Decebal, cu ajutorul meşterilor şi inginerilor romani, întărise ţara cu fortificaţii; în Munţii Orăştiei, cetatea şi sanctuarele formau un cuib de rezistenţă „cum nici Hasdrubal n-a avut la Cartagina, nici Vercingetorix la Alesia” - scrie Dumitru Almaş. Dar prin pregătirile de război ale lui Traian, acum puterea romanilor era mult mai mare decât în timpul lui Domiţian. Dio Cassius scria: „Cel mai mare război de atunci pentru romani a fost împotriva dacilor peste care domnea în acea vreme Decebal”.
- Constantin C. Giurescu, în Prefaţa la Istoria Românilor, sintetizează câteva mari adevăruri privitoare la strămoşii noştri daci, care le atestă vechimea şi continuitatea, cultura şi civilizaţia lor.
- „Suntem unul dintre cele mai vechi popoare ale Europei şi cel mai vechi din sud-estul european.”
„Noi suntem de aici”, în timp ce toţi vecinii noştri au venit mult mai târziu în ţările pe care le ocupă acum.
„Dacii sau Geţii au fost şi un popor de elită al antichităţii”, pomenit cu laude de la început de către „părintele istoriei”, Herodot.
„Religia dacă a fost întotdeauna un prilej de admiraţie pentru scriitorii lumii greco-romane, vitejia şi dispreţul de moarte al Dacilor, de asemenea. Suntem apoi cel mai vechi popor creştin din sud-estul european.” „Suntem în sfârşit singurul popor din această parte a Europei care a izbutit să aibă o viaţă politică fără întrerupere, de la întemeierea statului până astăzi. Bulgarii, Sârbii, Ungurii, chiar şi Polonii au discontinuităţi în viaţa lor de stat, unele de o jumătate de mileniu.”
prof. univ. dr. Horia Colan (Cluj-Napoca),
membru al Academiei Române

Categorie: