De ce nu vom scăpa niciodată de UDMR din Parlament

EXCLUSIV. ANALIZĂ

Motto: „De ce se organizează alegeri în România? Ca să ştim cu cine guvernează UDMR”.
O parte a electoratului românesc are credinţa fermă că dacă românii vor ieşi în număr mai mare la vot, formaţiunea politică a comunităţii maghiare din România, Uniunea Democrată Maghiară din România (UDMR), nu vor mai intra în Parlament. Ba chiar există unii care susţin că UDMR s-ar opune unirii României cu Basarabia de teamă că nu ar mai intra în Parlament, de vreme ce ar creşte numărul alegătorilor români. Teoria este, însă, complet falsă.
UDMR şi-a câştigat în ultimii 28 de ani un renume din modul în care a reuşit, cu abilitate şi prin şantaj politic, să se afle la putere aproape în fiecare guvernare. Chiar şi atunci când nu s-a aflat în prima linie a guvernării, UDMR a ocupat (şi continuă să ocupe) importante funcţii politice în aparatul guvernamental.
Apetenţa partidelor politice româneşti pentru a coopta UDMR la guvernare a exasperat o parte a votanţilor români. Electoratul românesc are o puternică senzaţie că singurul lucru care nu s-a schimbat în peisajul politic românesc din ultimii 28 de ani este prezenţa UDMR la guvernare. De la Convenţia Democrată (CDR), la Partidul Social Democrat Român (PDSR), la Partidul Naţional Liberal (PNL) şi până la Partidul Democrat Liberal (PDL) şi Partidul Social Democrat (PSD), alături de Partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor (ALDE), cu toţii au curtat UDMR şi s-au întrecut în a satisface orice doleanţă a politicienilor maghiari.
În timp, s-a format la nivelul opiniei publice româneşti un curent care promovează ideea potrivit căreia o prezenţă mai mare la vot a românilor ar pune în pericol prezenţa UDMR în Parlament. Cum spuneam, există unii care susţin chiar că UDMR se opune unirii României cu Basarabia de teamă ca un electorat românesc, mai numeros, să nu pună în pericol prezenţa UDMR în Parlament. Aceste teorii sunt complet false. Asta pentru că partidele politice româneşti au avut grijă până acum (şi continuă să aibă) să creeze un cadru legal care să asigure prezenţa perpetuă a UDMR în Parlament.

Alegerile parlamentare din decembrie 2016

Alegerile parlamentare din decembrie 2016 au fost organizate în baza Legii nr. 208/2015. Această lege, adoptată cu votul PSD, PNL, ALDE, UDMR şi al grupului parlamentar al minorităţilor, a introdus un prag electoral alternativ, complementar pragului de 5%. Acest prag electoral alternativ a fost introdus, în mod evident, pentru a favoriza UDMR şi pentru a asigura formaţiunii politice maghiare o linişte în privinţa intrării în Parlament.
Astfel, art. 94 alin. 2 lit. a din Legea nr. 208/2015 privind alegerea Senatului şi a Camerei Deputaţilor, precum şi pentru organizarea şi funcţionarea Autorităţii Electorale Permanente, legea în baza căreia au fost organizate alegerile parlamentare din decembrie 2016, prevede foarte clar faptul că: „După primirea proceselor-verbale încheiate de către birourile electorale ale circumscripţiilor, potrivit alin. (1), Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Senat şi pentru Camera Deputaţilor. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară, calculat după cum urmează: 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional sau 20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale pentru toţi competitorii electorali”.
Prevederea legală „20% din totalul voturilor valabil exprimate în cel puţin 4 circumscripţii electorale” favorizează în mod evident UDMR, care are astfel garantată prezenţa în Parlament chiar dacă nu atinge pragul de 5% din totalul voturilor valabil exprimate la nivel naţional.
În urma alegerilor parlamentare din decembrie 2016, UDMR a reuşit să obţină cel puţin 20% din totalul voturilor exprimate în 6 (şase) circumscripţii electorale, atât la Cameră cât şi la Senat (UDMR a obţinut chiar 6,18% la nivel naţional). Ca atare, nu exista niciun dubiu cu privire la prezenţa UDMR în Parlament. Dacă ne raportăm şi la cifrele ponderii etnicilor maghiari pe judeţe, ne putem da seama că UDMR nu va avea probleme niciodată să atingă acest prag alternativ de 20% în cel puţin 4 circumscripţii electorale.

Alegerile parlamentare din decembrie 2012

Situaţia a fost similară şi în decembrie 2012. De această dată, alegerile parlamentare au fost organizate în baza Legii nr. 35/2008 pentru alegerea Camerei Deputaţilor şi a Senatului şi pentru modificarea şi completarea Legii nr. 67/2004 pentru alegerea autorităţilor administraţiei publice locale, a Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001 şi a Legii nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali. Şi această lege conţinea prevederi legale care au garantat UDMR intrarea fără emoţii în Parlament.
Astfel, art. 47 alin. 2 lit. c din Legea nr. 35/2008 prevede faptul că: „După primirea proceselor-verbale încheiate de birourile electorale ale circumscripţiilor electorale, potrivit art. 46, Biroul Electoral Central stabileşte partidele politice, alianţele politice, alianţele electorale şi organizaţiile cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale care îndeplinesc pragul electoral, separat pentru Camera Deputaţilor şi pentru Senat. Pragul electoral reprezintă numărul minim necesar de voturi valabil exprimate pentru reprezentarea parlamentară sau de colegii uninominale în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice, alianţelor electorale sau ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale au obţinut cel mai mare număr de voturi valabil exprimate, calculat după cum urmează: pentru Camera Deputaţilor şi Senat, prin îndeplinirea cumulativă a condiţiei obţinerii a 6 colegii uninominale pentru Camera Deputaţilor şi a 3 colegii uninominale pentru Senat, în care candidaţii partidelor politice, alianţelor politice sau electorale şi ai organizaţiilor cetăţenilor aparţinând minorităţilor naţionale se situează pe primul loc, în ordinea numărului de voturi valabil exprimate, chiar dacă acestea nu au îndeplinit condiţiile prevăzute la lit. a) sau b)”. Din nou, legea a prevăzut un prag alternativ pragului de 5% pentru a asigura linişte UDMR. În final, UDMR şi-a asigurat prezenţa în Parlament după ce a trecut pragul celor 5%.
Aşadar, este foarte greu de crezut că o prezenţă mai mare la vot a românilor va scoate UDMR din Parlament (scenariul este aproape imposibil cu actuala clasă politică). Partidele politice româneşti au avut grijă, fiecare pe rând, să creeze un cadru legal care să garanteze prezenţa formaţiunii maghiare în Parlament. În final, nu prezenţa UDMR în Parlament este problema (maghiarii din România trebuie să fie reprezentaţi politic, deşi un partid politic pe criterii etnice care este, în acelaşi timp, şi ONG este o aberaţie care nu se mai întâlneşte în Uniunea Europeană), ci modul şovin şi profund antiromânesc în care actualii lideri ai UDMR înţeleg să facă politică în Parlamentul României.
(Articol preluat de pe www.dantanasa.ro, din data de 31 ianuarie 2018)

Categorie: