Dezastru în Europa League

Nici nu ştim dacă dezastru este un termen potrivit pentru ce au jucat în această toamnă echipele româneşti în cea de-a doua competiţie europeană intercluburi. Dar, nu-i aşa, putem găsi şi alte sinonime: catastrofă, prăpăd, năpastă, nenorocire... Cum altfel să le spui la nişte fotbalişti - pardon, jucători, că ăştia sunt greu de catalogat fotbalişti - care se pretind cei mai buni din campionatul naţional, dar care „afară” nu doar că nu joacă nimic, nu doar că sunt aievea timoraţi de parcă i-a lovit bomba, însă ne mai şi fac de râs prin toate colţurile Bătrânului Continent. Indiferent că au jucat acasă sau în deplasare, Timişoara, Clujul, Dinamo şi Steaua au fost catastrofale, dovadă poziţiile pe care le ocupă în clasament după cele patru runde disputate în faza grupelor. Ne-au caftit şi umilit turcii, vest-europenii şi chiar moldovenii de ne merg fulgii. Şi atunci te întrebi, ca microbist, retoric şi trist: la ce folos să avem atâtea echipe în Europa dacă şi-aşa avem parte numai de insuccese. Anul ăsta competiţional, spre exemplu, era de ajuns doar una, campioana Unirea Urziceni, care a meritat pe deplin această participare în Liga Campionilor, în a cărei fază a optimilor este deja cu un picior. Practic, cu etape înainte de finalul grupelor, în Europa League nicio echipă românească nu mai are şanse nici de doi bani. Iar aici am ajuns din cauza unui campionat şi slab şi corupt pe care îl avem.