Doar România este în criză. UDMR nu!


Pe ce aruncă „fără număr” Consiliul Judeţean Harghita banii publici? Pe promovarea separatismului teritorial pe criterii etnice. De unde are Consiliul Judeţean Harghita bani? De la bugetul de stat al României. Bineînţeles!
Autor: 

Doru Decebal Feldiorean

Criză! Criză! Criză! Inflaţie! Bani puţini! FMI! DNA! Corupţie! Pensionarii, gaura neagră a economiei româneşti! Profesorii, gaura neagră a economiei româneşti! Medicii, gaura neagră a economiei româneşti! Cam asta auzim de vreo doi ani de zile. Există, însă, locuri şi oameni fericiţi, unde criza este un cuvânt străin, şi pe româneşte şi pe ungureşte. Este în Harghita. O oază de bogăţie şi un trai bun. Nu. Nu ne referim la judeţul Harghita, unde cetăţenii, fie ei români ori maghiari, resimt, ca orice om din Ţara asta, criza generată de guvernarea incompetentă şi coruptă de culoare verzuiportocalie, specifică scaunului diareic al copiilor mici.
Ne referim la Consiliul Judeţean (CJ) Harghita, unde udemeriştii aruncă „fără număr” bani publici pe acţiuni de promovare a imaginii UDMR Harghita, pe motivul promovării imaginii judeţului (chiar şi Partidul Civic Maghiar a reclamat acest lucru) ori pe acţiuni de promovare a separatismului teritorial pe criterii etnice.
Cam pe ce intenţionează CJ Harghita, la iniţiativa udemeristului său preşedinte, Borboly Csaba, să cheltuiască bani în anul 2011? Conform tanasadan.blogspot.com, care citează chiar din actele oficiale ale CJ, lista - suntem convinşi, incompletă - arată cam aşa, la prima strigare: -
25.000 lei pentru promovarea colaborării judeţului Harghita cu judeţele Covasna şi Mureş. Alocarea sumei se face la propunerea „Compartimentului Ţinutul Secuiesc”. Ce înseamnă această promovare ştim deja. Stabilirea de relaţii instituţionale care să genereze o formă de administraţie unică a celor trei judeţe, ca fundament al unei viitoare autoguvernări a „miticului” aşa-zis ţinut secuiesc.
- 200.000 lei - programul de protecţie a monumentelor istorice de pe teritoriul judeţului Harghita. Evident, este vorba de reabilitare sau amplasare de noi monumente cu simbolistică separatistă, aşa cum am văzut că se întâmplă în ultimii 20 de ani. Cine poate să ne contrazică, să scrie pe adresa redacţiei şi să ne dea un singur exemplu de monument românesc finanţat din aceşti bani în anul 2011.
- 41.000 lei - programul de asociere al judeţului Harghita cu Institutul pentru studierea problemelor minorităţilor naţionale. N-am auzit de institutul acesta. Din punct de vedere european, minorităţile din România se bucură de cele mai consistente drepturi. Singura problemă a UDMR este obţinerea autonomiei teritoriale pe criterii etnice. Oare se găseşte cineva să se preocupe, nu mai zicem să şi finanţeze, şi de problemele românilor discriminaţi din Covasna şi Harghita, numeric inferiori în aceste judeţe?
- 90.000 lei pentru „excursii în ţinutul secuiesc pentru copii şi tineri”. Să fie vorba de plimbări ale copiilor din Miercurea-Ciuc la Sfântu-Gheorghe sau în alte localităţi din zonă în cadrul unui program extraşcolar de educare în spirit segregaţionist?
- 400.000 lei pentru ocrotirea şi conservarea imaginii satului harghitean. Deoarece în mintea UDMR satul specific harghitean, sau covăsnean, nu poate fi decât „satul secuiesc”, ne dăm seama unde se vor duce aceşti bani.
- 60.000 lei pentru reprezentarea şi promovarea judeţului Harghita pe lângă instituţiile Uniunii Europene. Paradoxal, deşi se plimbă pe la Bruxelles, aleşii locali nu prea dau dovadă de europenism şi de aplicarea principiului european „unitate în diversitate” în relaţia cu cetăţenii români din Covasna şi Harghita. Convingerea noastră este că pe acolo se cam duc ca să toace bani şi să promoveze separatismul teritorial pe criterii etnice. Nu am auzit de vreo realizare a omologilor covăsneni a harghitenilor, care au plătit o căruţă de bani pe chirie pentru un apartament la Bruxelles, neutilizat în interes public niciodată. Nu am auzit nici că vreo cameră de conturi a recuperat fabuloasa sumă plătită chirie, la Bruxelles, de Consiliul Judeţean Covasna.
- 101.500 lei pentru dezvoltarea relaţiilor publice ale Consiliului Judeţean Harghita, în anul 2011.
- 240.000 lei pentru promovarea imaginii judeţului Harghita.
La aceste hotărâri şi Partidul Civic Maghiar (PCM) a protestat, pe motivul că se urmăreşte doar promovarea imaginii UDMR şi a preşedintelui CJ Harghita, căzuţi în dizgraţie în rândurile maghiarimii datorită proastei guvernări.
- 235.000 euro pentru „Drumul porţilor secuieşti”. Doamna Nuţi să trăiască! Fină cunoscătoare a secuimii, aceasta a înţeles că nu hainele reprezintă problema secuilor, deoarece au oportunitatea să aleagă din bogata marfă a magazinelor second-hand care au împânzit cele două judeţe. Nici hrana nu este o problemă, că secuii sunt gospodari şi au cartofi şi kurtoskolacs. De apă, ce să mai vorbim. Nu trebuie să dea bani pe ea că pot să îşi umple pet-urile direct de la izvor. Problema secuilor sunt porţile secuieşti. Nu ţin de foame şi nu te poţi îmbrăca cu ele, dar, în caz de criză, au putere calorică mare şi fac faţă gerului specific zonei.
- 40.000 lei pentru realizarea de dezbateri în localităţile judeţului Harghita, cel puţin o dată pe an, implicând intelectualii locali în formarea vieţii publice. Dacă din cei 40.000 lei se alocă ceva şi pentru palinka, concluziile dezbaterilor chiar vor fi utile în formarea vieţii publice.
- 130.000 lei pentru vizite în localităţile înfrăţite şi primire de delegaţii din localităţile înfrăţite. Obrazul subţire cu cheltuială se ţine, iar luxoasele maşini ale CJ Harghita consumă mult la un drum de Budapesta.
- 180.000 lei - programul anual de finanţare nerambursabilă a proiectelor şi acţiunilor culturale din anul 2011. Aici este interesant de văzut cam cum s-au cheltuit banii cu aceeaşi destinaţie în anul 2010, când au fost alocaţi acestei cheltuieli 158.000 lei. Iată doar câteva exemple de alocări: Asociaţia Halo - „Conferinţă comunitară intercarpatină şi a Ţinutului Secuiesc”; Asociaţia Gyongyvirag - Legături comune între cultura minorităţii maghiare din diferitele ţări; Asociaţia pentru Ciuc - program cultural pentru tinerii maghiari din Ghimeş-Făget (comună care nici măcar nu e în judeţul Harghita). Cei interesaţi pot vizualiza în întregime lunga listă pe tanasadan.blogspot.com.
Iată, deci, nenumărate exemple potrivit cărora, evident, unii au bani şi o duc bine. Nu la fel de bine o duce municipiul Topliţa din judeţul Harghita (vezi pagina 7), unde 76 la sută din populaţie este de naţionalitate română. Vădita discriminare ce se petrece în inima României nu o studiază niciun institut şi nici nu este amintită de delegaţiile Consiliului Judeţean Harghita în cadrul vizitelor prin Europa.

De unde are Consiliul Judeţean Harghita bani?

Dintr-un document oficial obţinut de Dan Tanasă de la Finanţele harghitene reiese că bugetul judeţului Harghita, pe anul 2011, este de 208.404,00 mii lei.
Din totalul de 208.404,00 mii lei, doar 31.181,00 mii lei sunt venituri proprii. Diferenţa provine, fireşte, de la bugetul de stat. Bravo guvernare verzui-portocalie. Halal să-ţi fie!

Categorie: