Festivalul coral „George Sbârcea”, sub semnul autodefinirii

Dacă vorbim despre bucuria trăirii culturale, ca despre un sentiment plenar al spiritului uman, atunci credem că aceasta nu poate fi regăsită decât în momentele de bucurie şi de comuniune spirituală, care se articulează ca stări de graţie şi de împlinire în aria tărâmului privilegiat al harului. Poate nu întâmplător, Festivalul coral „George Sbârcea”, ajuns acum la a treia ediţie şi desfăşurat la Sfântu-Gheorghe în 29 martie, a stat, anul acesta, sub semnul acelei clipe astrale şi sub steaua marelui muzician şi om de cultură de la naşterea căruia s-au împlinit, la 23 martie 2014, 100 de ani. Personalitatea multilaterală a lui George Sbârcea (care s-a născut la Topliţa Română, a trăit şi a creat la Cluj şi la Bucureşti) este, azi, puţin cunoscută. Din această perspectivă, un asemenea demers recuperator, de genul Festivalului coral de la Sfântu-Gheorghe, este nu doar binevenit, ci şi imperios necesar, mai ales pentru formarea conştiinţelor şi cultivarea valorilor autentice româneşti, în special în rândurile tinerelor generaţii. Mă voi referi, în cele ce urmează, la valenţa duală a manifestării, reunind atât festivalul şi concursul propriu-zise, cât şi întâlnirile cu caracter ştiinţific, care presupun comunicări ştiinţifice, prezentări şi lansări de cărţi, dezbateri, fapt ce reprezintă atât lansarea unei „pieţe” a ideilor, cât şi o provocare intelectuală de acută actualitate.
Festivalul coral „George Sbârcea” a crescut şi s-a împlinit frumos, de la prima ediţie şi până în prezent, fiind întregit şi dublat armonios prin paralelismul unor mese rotunde în cadrul cărora a fost evocată personalitatea multivalentă a omului de cultură topliţean. Îmi reamintesc cu bucurie lăuntrică (dar şi cu pioasă nostalgie) despre ediţia întâi a festivalului, din zilele de 23 şi 24 martie 2012. Colocviul dedicat lui George Sbârcea i-a reunit atunci pe regretatul Constantin Catrina, împreună cu Nicolae Bucur, Ioan Lăcătuşu, Luminiţa Cornea şi cu semnatarul acestor rânduri; cu toţii am încercat să prezentăm aspecte importante din viaţa şi activitatea autorului, dar şi unele probleme legate de cercetările etnologice, mai vechi sau mai noi, realizate în decursul timpului în sud-estul Transilvaniei. Depănând retrospectiva acestor întâlniri formatoare, la ediţia de anul trecut (11 mai 2013, atunci când am simţit pentru prima dată regretul absenţei lui Constantin Catrina) au fost prezentate din nou aspecte inedite privind folclorul şi spiritualitatea românilor din această zonă, cu punctări vizând scrierile lui George Sbârcea (lect. univ. dr. Nicolae Bucur), privind muzica bisericească din sud-estul Transilvaniei (Pr. prof. univ. dr. Vasile Grăjdian), viaţa muzicală din judeţul Trei Scaune în perioada interbelică (dr. Ioan Lăcătuşu) sau cuprinzând cercetările şi studiile etnologice asupra folclorului românesc din judeţul Covasna (dr. Constantin Secară). Anul acesta, aria preocupărilor ştiinţifice a gravitat în jurul aceloraşi teme de interes general şi/sau particular, atât asupra creaţiei muzicale, muzicologice şi literare a celui evocat, cât şi acestei zone. Centenarul naşterii lui George Sbârcea şi preocupările sale inedite vizând culegerea folclorului muzical, dar şi activitatea sa, mai puţin cunoscută publicului larg, de cercetător etnomuzicolog în cadrul Arhivei de Folclor din Cluj-Napoca (în perioada 1957-1966), ambele evocate de Nicolae Bucur, au fost întregite prin prezentarea lui Ioan Lăcătuşu (care a făcut referire la cercetători ai folclorului muzical din sud-estul Transilvaniei) şi prin comunicarea concluziilor mele, la încheierea a două etape de cercetare personală privind muzica tradiţională şi identitatea românească din cadrul aceluiaşi areal geografic.
Am afirmat mai sus că acest festival a început să-şi formeze o personalitate şi o individualitate bine conturate în peisajul cultural local. În acelaşi timp, prin truda concertată a doamnei Maria Peligrad, preşedintele Fundaţiei „Mihai Viteazul” din Sfântu-Gheorghe (iniţiatoarea acestui act de intensă cultură naţională), a celorlalţi membri activi ai acestui ONG şi prin consilierea de specialitate muzicologică pe care am acordat-o acestui festival drag sufletului meu, roadele muncii încep să se vadă, căci anul acesta au avut de câştigat, deopotrivă, calitatea generală a manifestării, membrii formaţiilor corale participante, publicul covăsnean, dar şi echipa juriului, pe care am avut bucuria să o coordonez, în calitate de preşedinte. Sunt convins că Festivalul coral „George Sbârcea” de la Sfântu-Gheorghe îşi va croi, într-un viitor apropiat, un binemeritat drum către elita festivalurilor naţionale profesioniste şi că, mai presus de ceea ce este el azi - un festival al culturii româneşti de înaltă şi frumoasă calitate, un festival al prieteniei -, va deveni o puternică şi individuală emblemă culturală locală şi zonală.

Categorie: