A fi dascăl adevărat înseamnă pasiune pentru catedră și dragoste pentru tânăra generaţie

„Nicio purpură nu e mai nobilă şi nicio domnie nu e mai plină de putere decât a noastră, a educatorilor. Noi îndrumăm sufl etul poporului dintr-un veac în altul; a noastră este datoria de a veghea asupra învăţăturii şi gândurilor lui.”

Cu siguranţă, acest dicton, izvorât din mintea scriitorului german Gustav Freytag (1816-1895), a fost cel care i-a condus paşii, de-a lungul întregii vieţi şi îndelungatei şi rodnicei activităţi didactice, profesoarei Felicia Man (născută Bucur) (foto), din Topliţa, judeţul Harghita.
Profesoara Felicia Man a fost convinsă, chiar de la începutul carierei sale didactice, dacă nu cumva chiar mai dinainte, că mai mult decât oricare altă meserie, cea de dascăl înseamnă, înainte de toate, pasiune pentru ceea ce faci, dar şi dragoste şi înţelegere pentru tinerele vlăstare ale ţării. Fiindcă viaţa acestora va depinde, în mare măsură, de oamenii de la catedră, pe care şi-i aleg ca model de comportament civic. Iar aceştia, la rândul lor, ştiu un adevăr de necontestat: că prin munca lor de zi cu zi, ei sunt cei care prin instrucţie le hrănesc copiilor spiritul, iar prin educaţie le hrănesc inima.
Profesoara Felicia Man a cunoscut, încă de pe băncile Şcolii Pedagogice din Reghin, judeţul Mureş, iar apoi din sălile de curs ale Facultăţii de Biologie-Geografie a Universităţii ,,Babeş-Bolyai” din Cluj- Napoca, şi un alt adevăr, anume că un dascăl adevărat nu poate fi un ins care ar „turna” în mintea copiilor un volum de cunoştinţe noi asemenea unuia care, pur şi simplu, toarnă apă într-un vas ca să-l umple. Pentru că sufletul copilului nu este un vas pe care să-l umpli cu ceva, ci este o vatră pe care dascălul trebuie să ştie cum s-o menţină mereu caldă, astfel încât ea să de-a naştere unui OM şi unui CARACTER!
Aşa a procedat profesoara Felicia Man de-a lungul celor 40 de ani în care s-a aflat în slujba învăţământului românesc. Dovadă sunt sutele de absolvenţi ai actualului Liceu Teoretic „Octavian C. Tăslăuanu” din Topliţa, în prezent specialişti apreciaţi în diverse meserii: ingineri silvici, ingineri constructori, ingineri zootehnişti, ingineri agronomi, medici, medici veterinari, profesori etc.. Sub îndrumarea atentă şi permanentă a profesoarei Felicia Man, aceştia au obţinut, în timpul studiilor liceale, numeroase premii şi distincţii la olimpiadele şi concursurile şcolare.
La toate cele de mai sus, în cazul profesoarei Felicia Man, trebuie neapărat să mai adăugăm ceva: dragostea nemărginită pentru natura înconjurătoare. Nici nu putea fi altfel, fiindcă nu întâmplător şi-a ales ea tocmai această specialitate: biologie- geografie. Şi iarăşi nu întâmplător ea a deţinut, timp de zece ani (1980-1990), funcţia de vicepreşedinte a Societăţii de Ştiinţe Biologice - Filiala Harghita, precum şi cea de preşedinte a Mişcării Ecologiste din România - Filiala Harghita.
În această calitate, dar şi în cea de specialist recunoscut în domeniu, profesoara Felicia Man a participat la numeroase reuniuni ştiinţifice de specialitate, în cadrul cărora a susţinut o serie de referate şi comunicări ştiinţifice, unele tipărite (Plante medicinale specifice depresiunii Topliţei şi Munţilor Călimani; Orientarea profesională a elevilor de liceu), altele publicate în reviste de specialitate sau rămase în manuscris (Monumente ale naturii din zona Topliţei şi propuneri pentru declararea altor perimetre ca rezervaţii; Aspecte ale conservării naturii din zona Topliţei şi din judeţul Harghita; Ocrotirea rezervaţiei de pădure şi a celei subalpine din zona Topliţei; Excursiile şcolare - mijloc de educare ştiinţifică, patriotică şi ecologică a elevilor; Plante medicinale specifice depresiunii Topliţei şi Munţilor Călimani; Rolul şcolii în educarea elevilor în spiritul conservării, protejării şi gospodăririi raţionale a pădurilor, în scopul menţinerii echilibrului ecologic etc.).
Toate cele de mai sus nu au fost doar idei transpuse în paginile scrise ale unor lucrări de specialitate, ci au însemnat tot atâtea activităţi practice, în mijlocul naturii, cu elevii, în cadrul unor excursii tematice în munţii din jurul Topliţei, dar şi în alte masive muntoase ale ţării. Profesoara Felicia Man a fost ajutată îndeaproape, pentru a săvârşi acestea şi multe altele, de soţul ei, economistul Constantin Man, care i-a fost alături în toate momentele importante ale vieţii şi activităţii sale didactice, dar care, din păcate, a părăsit-o prea devreme, când încă ar mai fi putut să-i fie alături pentru realizarea unor deziderate de viitor. Între acestea, la loc de frunte se află dorinţa de a realiza o amplă monografie a oraşului Topliţa, în vederea căreia a adunat ani în şir material documentar. O parte din acesta a văzut lumina tiparului în volumul „TOPLIŢA - repere monografice”, apărut, în 2011, la Editura Nico din Târgu-Mureş, pe care profesoara Felicia Man l-a realizat împreună cu profesorii Ilie Şandru şi Costel Cristian Lazăr.
De asemenea, un mare vis al ei este acela de a înfiinţa şi a lăsa ca zestre oraşului în care s-a născut şi a lucrat o viaţă întreagă, un Muzeu de Ştiinţele Naturii. Alături de celelalte instituţii culturale ale oraşului, în primul rând de Muzeul de Etnografie, Topliţa s-ar putea mândri cu o instituţie care nu ar constitui numai un obiectiv turistic, ci şi sprijin pentru învăţământul topliţean şi educarea elevilor în spiritul dragostei faţă de natura înconjurătoare. Pentru aceasta, profesoara Felicia Man aşteaptă sprijinul autorităţilor locale, în primul rând al primarului municipiului, Stelu Platon, care s-a dovedit a fi, prin tot ceea ce a realizat, un sprijinitor declarat al culturii topliţene.
Nu putem să nu amintim şi contribuţia profesoarei Felicia Man la buna reuşită a celor 14 ediţii de până acum ale „Zilelor Miron Cristea”, ce se desfăşoară în fiecare vară în municipiul harghitean, în mod deosebit la editarea volumului „Sangidava (4)”, pentru care a scris un amplu studiu-introductiv „TOPLIŢA - o poartă de intrare în Parcul Naţional Călimani”.
Şi pentru că profesoara Felicia Man îşi aniversează, în luna noiembrie, ziua de naştere, prilej de rememorare şi de bilanţ a unor frumoase şi bogate toamne de până acum, îi urăm, la rândul nostru, să mai adauge la acestea un buchet frumos de crizanteme - simbolul toamnei şi al romanţei, al aducerilor aminte, precum şi tradiţionala urare „La mulţi ani!”.

Categorie: