Conferința Națională cu tema „Solidaritatea versanților. Interferențe culturale, istorice și religioase, de o parte și alta a Carpaților”

În zilele de 8-9 iunie 2023, la Iași a avut loc Conferința Națională cu tema „Solidaritatea versanților. Interferențe culturale, istorice și religioase, de o parte și alta a Carpaților”, ediția a II-a, 2023, Sfântu-Gheorghe, Covasna, Miercurea-Ciuc, Izvoru-Mureșului, Bacău, Roman, Iași. Organizatorul Conferinței a fost Muzeul Militar „Ștefan cel Mare” – filiala Moldova, Iași, a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, cu sprijinul Primăriei Municipiului Iași, Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” și Centrului Militar Iași, în parteneriat cu Mitropolia Moldovei și Bucovinei, Episcopia Catolică de Iași, Academia Română – Filiala Iași, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, Universitatea Tehnică „Gheorghe Asachi” Iași, Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, Centrul European de Studii Covasna-Harghita – asociație cultural-științifică ce funcționează sub egida Academiei Române -, Brigada 61 Vânători de Munte Miercurea-Ciuc. Partea introductivă a Conferinței a cuprins următoarele secvențe: Intonarea Imnului Național al României; Cuvântul de întâmpinare transmis de col. (r.) dr. Dan Prisăcaru, coordonatorul Muzeului Militar „Ștefan cel Mare”, Filiala Moldova, Iași, a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”. Au urmat mesajele transmise de participanți (moderator col. (r.) dr. Dan Prisăcaru): – col. Claudiu Tamaș, Comandantul Brigăzii 15 Mecanizată „Podu Înalt” și al Garnizoanei Iași; – acad. Viorel Barbu, Președintele Filialei Iași a Academiei Române; – ing. Mihai Chirica, Primarul Municipiului Iași; – dr. Ioan Lăcătușu, Directorul Onorific al Centrului European de Studii Covasna-Harghita; – Pr. prof. univ. dr. Ioan Vicovan, Decanul Facultății de Teologie Ortodoxă „Dumitru Stăniloaie”, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, în numele și din partea Mitropoliei Moldovei și Bucovinei; – prof. dr. Emil Dumea, profesor de Istorie în cadrul Facultății de Teologie Romano-Catolică, Universitatea „Alexandru Ioan Cuza” Iași, din partea Diecezei Romano-Catolice Iași; – prof. univ. dr. Ioan I. Solcanu, din partea Academiei Oamenilor de Știință din România; – prof. univ. dr. Cătălin Turliuc, din partea Institutului de Istorie „A.D. Xenopol” al Academiei Române, Filiala Iași; – dr. Florin Cîntic, Directorul Serviciului Județean Iași al Arhivelor Naționale Române; – Pr. dr. Florin Țuscanu, din partea Arhiepiscopiei Romanului și Bacăului. La finalul alocuțiunii domniei sale, domnul ing. Mihai Chirica, primarul municipiului Iași a înmânat domnului prof. dr. Ioan Lăcătușu titlul de Cetățean de onoare al Municipiului Iași, aprobat prin Hotărârea nr. 233 / 29 mai 2023 a Consiliului Local al Municipiului Iași, la propunerea col. (r.) dr. Dan Prisăcaru, coordonatorul Muzeului Militar „Ștefan cel Mare”, Filiala Moldova, Iași, a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”, președinte executiv al Conferinței Naționale cu tema „Solidaritatea versanților. Interferențe culturale, istorice și religioase, de o parte și alta a Carpaților”, Ediția a II-a, 2023, în numele Grupului de inițiativă „Personalități din arealul geografic al Iașilor, cu contribuții semnificative la dezvoltarea patrimoniului științific, cultural și identitar național, european și universal”, și având în vedere Laudatio (Referatul) întocmit de domnul academician Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române. A urmat sesiunea de comunicări științifice (moderator dr. Ioan Lăcătușu). Din rațiuni de agendă a oficialităților participante la manifestarea științifica și pentru a transmite aspectele de interes general pentru o audiență prezentă în număr mai mare la începutul Conferinței, în partea introductivă au fost desemnați să prezinte comunicările științifice: prof. Angela Bîrsan, jurnalist, colaborator al Centrului European de Studii Covasna-Harghita (Solidaritatea cu românii din Covasna și Harghita; necesitatea unei abordări pragmatice); ing. Gheorghe Bejan, Președintele Asociației Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaș” (Un parteneriat de cursă lungă (strategic) între Asociația Romano-Catolicilor din Moldova și Centrul European de Studii Covasna -Harghita). După pauză, au fost prezentate comunicările: Pr. dr. Iulian Petru Tohănean, în numele PS Andrei și din partea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei (O candelă românească în Carpați – Episcopia Covasnei și Harghitei, 1994-2023); dr. Ioan Lăcătușu (Istorie și dăinuire românească în sud-estul Transilvaniei. Repere prioritare); ing. Aurel Dragomir, membru în Consiliul Director al Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș (Proiectul „Români pentru români” – solidaritatea românilor de pretutindeni cu românii din județele Covasna, Harghita și Mureș); dr. Anton Coșa, vicepreședinte al Asociației Romano-Catolicilor din Moldova „Dumitru Mărtinaș” (Acțiuni prioritare ale ARCM, pe anul 2023); Ionel Simota, poet, președinte al Cenaclului Literar „Buna Vestire” Miercurea-Ciuc (Aspecte ale colaborării cu mass-media și oameni de cultură de peste Prut) (sinteză prezentată de dr. Ioan Lăcătușu); prof. Vilică Munteanu, Asociația Arhiviștilor Bacău (Autostrada culturală Sfântu-Gheorghe – Bacău). Conform programului, a urmat lansarea următoarelor cărți și publicații: Români și secui (secolele XVII-XX). Reflexii istoriografice (Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2022, de Vasile Lechințan și Ioan Lăcătușu, volum îngrijit și prefață de Tatiana Scurtu), a prezentat îngrijitorul ediției; Contribuții cu privire la problema originii românești a ceangăilor din Moldova, de Dumitru Mărtinaș (Editura Magic Print, Onești, 2023, ediție îngrijită de Gheorghe Bejan, Anton Coșa și Daniel Frâncu), au prezentat îngrijitorii volumului; Profesioniștii noștri 32. Poetul Ionel Simota la 50 de ani (Editura Eurocarpatica, Sfântu-Gheorghe, 2022, ediție îngrijită și prefață de Ioan Lăcătușu), a prezentat îngrijitorul volumului; 100 de volume apărute în Colecția „Centenarul Marii Uniri”, din cadrul Editurii Eurocarpatica a Centrului European de Studii Covasna-Harghita, a prezentat Erich-Mihai Broanăr; prezentarea anuarelor „Acta bacoviensia”, editat de Asociația Arhiviștilor Bacău, „Acta Carpatica”, editat de Centrul European de Studii Covasna-Harghita, Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan” și Asociația „Stefadina” București și „Grai Românesc”, editat de Episcopia Ortodoxă a Covasnei și Harghitei, au prezentat Vilică Munteanu și Ioan Lăcătușu. În finalul conferinței au fost prezentate următoarele activități: filmul documentar: Comunități românești din județul Covasna, realizator Centrul European de Studii Covasna-Harghita, regizor Laurențiu Calomfirescu, film realizat cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României; prezentarea Bibliotecii digitale Eurocarpatica a CESCH, proiect realizat de Societatea „Stefadina” cu sprijinul Secretariatului General al Guvernului României, a prezentat Erich-Mihai Broanăr, tehnoredactor la Editura Eurocarpatica și CESCH; vizitarea în Sala Voievozilor și în Sala Mare de Expoziții „Armata Română și Marea Unire” din Cercul Militar Iași, a expozițiilor Repere identitare românești din județele Covasna și Harghita, realizată de Centrul European de Studii Covasna-Harghita și Muzeul Militar „Ștefan cel Mare” – Filiala Moldova, Iași; Personalități din Moldova și Transilvania în medalistică, prezentată de prof. Vilică Munteanu, Asociația Arhiviștilor din Bacău. O parte dintre participanți au vizitat unele obiective istorice, culturale și religioase din municipiul Iași: Palatul Oștirii din Copou; Muzeul „Mihai Eminescu” din Parcul Copou; „Sala Pașilor Pierduți” din Holul de Onoare al Universității „Alexandru Ioan Cuza” Iași; Biblioteca Universității Tehnice „Gheorghe Asachi Iași”; Expozițiile permanente și temporare ale Muzeului Militar „Ștefan cel Mare”, Filiala Moldova, Iași, a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I”; Catedrala și Muzeul Mitropoliei Moldovei și Bucovinei; Catedrala Romano-Catolică Iași; Mănăstirea „Sfinții Trei Ierarhi”; Muzeul Municipal „Regina Maria” Iași. La finalul conferinței, participanții au apreciat organizarea exemplară a manifestării, implicarea unor importante personalități ecleziale, ale mediului academic, universitar, cultural-științific și civic, abordarea unor teme de larg interes circumscrise tematicii conferinței, cu prezentarea aspectelor teoretice, conceptuale, cu cele practice, pragmatice care, dacă nu sunt soluționate la timp, pot afecta securitatea națională. Toți cei prezenți la dezbateri au apreciat necesitatea și oportunitatea conferinței, care a oferit posibilitatea unui schimb util de idei și a generalizării exemplelor de bună practică, a propus soluții pragmatice de multiculturalism, a solidarității cu românii din acest areal. De asemenea, s-a propus studierea posibilităților de reluare a proiectului din perioada interbelică, de înfrățire a școlilor și parohiilor românești din cele două județe, cu școli și parohii din Țară și acordarea de sprijin mediatic pe rețelele de socializare pentru cunoașterea problemelor cu care se confruntă românii din Arcul Intracarpatic, în vederea finalizării unui proiect coerent, consistent și eficient, actualizat la semnele timpului prezent și la exigențele actuale. Au fost reluate propunerile formulate de către Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita și Mureș cu diferite prilejuri privind: – consolidarea instituţională a Serviciului Dezvoltare Comunitară, din cadrul Secretariatului General al Guvernului, structură guvernamentală înfiinţată pentru a sprijini păstrarea şi afirmarea identităţii culturale, confesionale şi lingvistice a comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş (ocuparea posturilor vacante, actualizarea fișei postului funcţionarilor din teritoriu şi structura centrală etc.); – continuarea cofinanțării proiectelor instituțiilor, publicațiilor, asociațiilor și fundațiilor culturale, religioase și civice din județele Covasna, Harghita și Mureș, de către Secretariatul General al Guvernului, prin Serviciul Dezvoltare Comunitară, după modelul de finanțare al comunității maghiare; solicitarea elaborării unei formule legislative care să permită asociațiilor, fundațiilor, ONG-urilor să acceseze finanțare pentru asigurarea unui spațiu de lucru, pentru îmbunătățirea sau renovarea sediului ori locului dedicat proiectelor, întrucât adeseori acest fapt constituie un obstacol important în desfășurarea activității curente; – adoptarea strategiei de dezvoltare economică și socială pentru județele Covasna, Harghita și Mureș, care să asigure o conviețuire interetnică normală, într-un areal multietnic și pluriconfesional, și nu într-o enclavă etnică, cu statut de cosuveranitate statală cu formaţiuni etnice maghiare create anume pentru aceasta; – s-a reamintit faptul că solidaritatea românilor din întreg arealul locuit de aceștia cu românii din fostele scaune secuiești, azi județele Covasna, Harghita și Mureș, se pierde în negura istoriei, astăzi fiind necesară cunoașterea acestor forme de solidaritate și actualizarea lor; – s-a subliniat necesitatea ca acțiunile de solidaritate viitoare să fie diferențiat organizate, pe tipuri de comunități (din punct de vedere al mărimii lor), și adaptate la cerințele fiecărei localități: dacă are biserică, dacă există învățământ în Limba Română, dacă există bibliotecă în Limba Română, dacă are posibilități de înființare a unei formații folclorice etc.; – din dezbateri a rezultat faptul că pentru românii din județele Covasna și Harghita înființarea, în 1994, a Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei a însemnat un moment deosebit de însemnat pentru dăinuirea lor identitară, într-un spațiu bântuit de proiecte separatiste și autonomiste. Prin rodnica păstorire a Înaltpreasfințitului Arhiepiscop Ioan Selejan, azi Mitropolit al Banatului, și a Preasfințitului Părinte Episcop Andrei, tânăra Eparhie a Covasnei și Harghitei desfășoară o bogată activitate pastoral-misionară, social-filantropică și culturală; – în același timp, s-a arătat faptul că localitățile românești cu un număr redus de membri nu dispun de cadrul instituţional şi nici de resurse umane, materiale şi financiare necesare păstrării identităţii româneşti, impunându-se elaborarea şi aplicarea unor programe de solidaritate comunitară, de genul „Români pentru români”, prin revitalizarea acţiunilor de acest fel din perioada interbelică. S-a exprimat necesitatea realizării propunerilor făcute cu diferite ocazii și rămase nefinalizate, așa cum sunt următoarele: – sprijinirea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei în vederea întăririi vieţii pastoral-misionare în parohiile cu un număr mic de credincioşi (iniţierea de proiecte filantropice, sprijinirea elevilor care studiază în Limba Română, susţinerea materială a preoţilor şi învăţătorilor, stimularea acţiunilor de solidaritate cu membrii acestor comunităţi etc.); – organizarea unor cursuri pe linia managementului proiectelor și programelor comunitare din domeniul cultural, economic, social; – îndrumarea şi sprijinirea pentru elaborarea unor lucrări de licenţă, masterat şi doctorat cu tematică din zona Arcului Intracarpatic, pe baza informaţiilor şi documentelor existente la Centrul Ecleziastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale şi Centrul European de Studii Covasna-Harghita; – realizarea mai multor lucrări documentare referitoare la comunitățile românești din judeţele Covasna şi Harghita; – monitorizarea presei locale şi redactarea unor replici la articole sau monografii care prezintă denaturat istoria românilor, în general, şi a celor din Covasna şi Harghita, în mod deosebit; redactarea „Revistei presei maghiare” şi a unor pagini speciale referitoare la problematica românilor din Covasna şi Harghita, în publicaţii naţionale şi regionale; – stabilirea şi întreţinerea unor legături cu românii din românitatea apropiată şi din diasporă, implicarea unor personalităţi româneşti de peste hotare în problematica păstrării identităţii naţionale a românilor din Covasna şi Harghita; – gestionarea și contracararea ofensivei de tip nou, făcută strategic de promotorii separatismului teritorial pe criteriu etnic, prin lansarea de ziare și platforme on-line în limba română, prin intermediul cărora își promovează obiectivele; – finanțarea unor tabere interetnice, pentru copii și tineri, cu programe distractiv-instructive şi culturale, bine alese şi, care să fie un câştig de încredere reciprocă şi de eliberare de tensiuni interetnice; – continuarea demersurilor pentru iniţierea şi susţinerea unui dialog constructiv cu societatea civilă a comunităţilor maghiare din cele două judeţe, în vederea convieţuirii în spiritul cunoaşterii şi aprecierii valorilor specifice şi comune, al înţelegerii şi conlucrării în interes general şi pentru eliminarea oricăror forme de discriminare pe motiv de etnie sau confesiune. Participanții au fost informați despre faptul că, începând cu anul 2023, Ziua solidarității tuturor românilor cu românii din Covasna, Harghita și Mureș și acordarea Premiului „Pr. prof. dr. Ilie Moldovan” vor fi marcate, în fiecare an, cu binecuvântarea PS Andrei, Episcopul Covasnei și Harghitei, în data de 15 august, de sărbătoarea Adormirii Maicii Domnului, hramul Mănăstirii, cu participarea cursanților de la Universitatea de Vară de la Izvorul-Mureșului. Reprezentații instituțiilor și asociaților culturale românești din Arcul Intracarpatic au mulțumit organizatorilor pentru inițierea și desfășurarea conferinței, pentru ospitalitatea și consecvența manifestată în organizarea proiectului „Solidaritatea versanților” și, totodată, le-au transmis invitația de a „trece Munții, cât mai des și cât mai cu folos”.

Sfântu-Gheorghe, 12.06.2023

Biroul de presă

Scrisoare deschisă

Dr. Ioan Lăcătușu, Cetățean de Onoare al Municipiului Iași

Reprezentanții instituțiilor și asociațiilor ecleziale și cultural-științifice din cadrul Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei, ai Garnizoanelor Militare Miercurea-Ciuc și Sfântu-Gheorghe și ai societății civile românești din județele Covasna, Harghita și Mureș, adresează inițiatorilor, organizatorilor și participanților la Conferința Națională cu tema „Solidaritatea Versanților. Interferențe culturale, istorice și religioase, de o parte și alta a Carpaților”, ediția a II-a, Iași, 8-9 iunie 2023, următoare Scrisoare deschisă: Mai întâi, adresăm sincere felicitări domnului col. (r) dr. Dan Prisăcaru, coordonatorul Muzeului Militar „Ștefan cel Mare” – filiala Moldova, Iași, a Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” și tuturor celor care l-au sprijinit, pentru organizarea exemplară a Conferinței Naționale cu tema „Solidaritatea Versanților. Interferențe culturale, istorice și religioase, de o parte și alta a Carpaților” și pentru condițiile deosebite în care s-a desfășurat acest important eveniment. Și cu această ocazie, s-a constatat, cu reală satisfacție, faptul că în sufletele elitei ieșene bat inimi de români adevărați, de care cei din Arcul Carpatic au mare nevoie. Vă mulțumim pentru ocazia pe care ne-ați oferit-o de a cunoaște oameni care prin tot ceea ce fac sunt adevărate modele demne de urmat de generațiile de astăzi și cele viitoare. Gândul nostru se îndreaptă apoi, cu pioasă recunoștință, spre cei care în dragostea lor creștinească și românească, au găsit răgazul nobil de a fi cu noi împreună pentru a discuta numeroase și complexe probleme care pot asigura dăinuirea identitară a românilor numeric minoritari din inima Țării. Pentru noi, românii din Arcul Intracarpatic, este foarte important faptul că vă știm acolo, peste munți, în întreg arealul românesc, prieteni de nădejde ai noștri, la bine și la greu. Un mare câștig l-a constituit faptul că lucrările conferinței au oferit posibilitatea unui schimb util de idei și a generalizării exemplelor de bună practică în domeniul mediului asociativ. Adresăm sincere mulțumiri domnului ing. Mihai Chirica, primarul municipiului Iași, și membrilor Consiliului Local al municipiului Iași, pentru acordarea titlului de Cetățean de Onoare al Municipiului Iași domnului dr. Ioan Lăcătușu. Apreciem acest demers ca un nou gest de solidaritate al Consiliului Local, al Primăriei Iași, al mediului academic și al societății civile, de promovare a obiectivelor și aspirațiilor românilor din Arcul Carpatic la scara intelectualității naționale. Cuvintele sunt sărace pentru a mulțumi așa cum se cuvine domnilor academicieni Ioan Aurel Pop, președintele Academiei Române, și Ioan Bolovan, directorul Institutului de Istorie „George Barițiu” al Academiei Române, filiala Cluj-Napoca, pentru sprijinul important acordat, și de această dată, unui intelectual preocupat de cunoașterea istoriei românilor din Arcul Carpatic și de afirmarea identității culturale românești din centrul Țării. Sincere mulțumiri aducem tuturor celor care au fost, sunt și vor fi alături de inițiatorii acestui demers comun, care răsplătește, simbolic și moral, truda și jertfa de peste cinci decenii în serviciul apărării și promovării valorilor identitare românești, a unui truditor din Arcul Intracarpatic, originar din străvechiul ținut al Iașilor, dar, în egală măsură, și contribuția colaboratorilor şi partenerilor săi din instituțiile cultural-științifice subordonate Episcopiei Ortodoxe a Covasnei și Harghitei și din cadrul societății civile românești din sud-estul Transilvaniei. În acest efort constructiv, de importanță strategică pentru viitorul României, liderii românilor din Arcul Intracarpatic beneficiază de sprijinul unor personalități marcante ale științei, culturii și vieții publice românești, dintre care menționăm: ierarhi ai Bisericii Ortodoxe Române și cei ai Bisericii Romano-Catolice din Moldova; academicienii Ioan-Aurel Pop, președintele Academiei Române, Nicolae Noica, Ioan Bolovan, Emil Burzo, Marius Porumb, Ilie Bădescu, Dumitru Protase, Vasile Pușcaș; cercetătorii: Cornel Sigmirean, Radu Baltasiu, Constantin Secară, Ioan Oprișan, Costion Nicolescu, Alin Spânu; profesorii universitari: Ioan Opriș, Corneliu Mihail Lungu, Sebastian Moldovan, Valer Dorneanu, Ioan Solcanu, Ecaterina Andronescu, Valeriu Tabără, Vasile Dobrescu, Ioan Vlad, Ion Giurcă; preoții-profesori: Alexandru Moraru, Constantin Necula ș.a.. Tuturor vă mulțumim „din cer până în pământ” și vă asigurăm de întreaga noastră prețuire.

Biroul de presă