FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ COMUNICAT DE PRESĂ


O nouă imixtiune a Guvernului Ungariei în problemele interne ale României a avut loc prin declaraţia de joi, 16 iunie 2011, a vicepremierului Zsolt Semjen, care a pretins că România ar încerca „o schimbare intenţionată şi inacceptabilă a hărţii etnice” şi că „ţinutul secuiesc reprezintă o problemă de viaţă şi de moarte pentru maghiarime”. Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş solicită autorităţilor Statului Român o reacţie fermă de respingere şi de condamnare şi de descurajare pe viitor a acestor ingerinţe anormale şi jignitoare care au devenit o practică pentru autorităţile ungare.

Afirmaţia vicepremierului Zsolt Semjen este percepută de cei 400.000 de români din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, discriminaţi în propria ţară, nu numai ca o susţinere a declaraţiilor agresive de incitare la nesupunere civică şi violenţă formulate de unii lideri politici maghiari din România, ci şi ca o ameninţare implicită, fapt inadmisibil, de natură a deteriora profund relaţiile româno-ungare. Suntem convinşi că toţi românii, nu numai românii ardeleni, nu pot accepta declaraţii belicoase care cuprind formulări de genul „suntem obligaţi să folosim orice mijloace”, având în vedere atrocităţile săvârşite de armata şi populaţia civilă maghiară după Dictatul de la Viena, când partea de nord a Transilvaniei a fost făcută cadou Ungariei de Hitler şi Mussolini.
După modelul internaţional, considerăm că, în loc de astfel de imixtiuni iresponsabile în politica internă a ţării noastre, un prim gest de normalitate în scopul consolidării şi strângerea relaţiilor de bună vecinătate şi prietenie dintre România şi Ungaria ar fi cel al prezentării de scuze oficiale din partea Ungariei pentru etnocidul antiromânesc şi genocidul antievreiesc pe care l-a girat între anii 1940-1944, inclusiv în „ţinutul secuiesc”, ceea ce până acum nu s-a întâmplat.
Considerăm că înainte de a face procese de intenţie României privind modificarea „hărţii etnice” (?!) a ţării noastre, autorităţile ungare ar trebui să asigure un minimum de drepturi reale pentru minorităţile naţionale din Ungaria, rămase la nivel de promisiuni de 20 de ani, şi să soluţioneze probleme precum fenomenul „etno bussines”, problema retrocedării bunurilor care au aparţinut persoanelor, organizaţiilor şi bisericilor minorităţilor naţionale, să permită amplasarea de monumente pentru aceste minorităţi, să asigure învăţământul în limba maternă nu doar declarativ şi să soluţioneze reprezentarea parlamentară a minorităţilor naţionale din Ungaria.

Biroul de presă
16 iunie 2011

Categorie: