Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş în slujba dăinuirii neamului românesc în Transilvania. 2005-2015

Împlinirea a 10 ani de la înfiinţarea Forumului Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş oferă prilejul de a face un bilanţ al activităţii desfăşurate, în acest prim deceniu de funcţionare a sa, de trece în revistă a puţinelor izbânzi, odată cu identificarea cauzelor numeroaselor neîmpliniri şi, pe această bază, de a stabili ceea ce trebuie făcut, în următorii ani, pentru realizarea obiectivelor stabilite la înfiinţarea Forumului. În acest sens, Consiliul Director al Forumului a hotărât editarea volumului Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş în slujba dăinuirii neamului românesc în Transilvania: FCRCHM - 2005-2015, volum îngrijit şi coordonat de dr. Ioan Sabău-Pop şi dr. Ioan Lăcătuşu.
Pentru a oferi o imagine cât mai apropiată de realitate, pentru a înlătura unele clişee şi prejudecăţi, promovate meşteşugit de mass-media maghiară, îngrijitorii volumului acordă întâietate documentelor, prin redarea integrală a conţinutului majorităţii acestora, printr-o prezentare tematică şi cronologică. În acest context, prezentul volum oferă cercetătorilor, de astăzi şi de mâine, şi tuturor celor interesaţi de soarta românilor din această parte de Ţară şi de principalele aspecte ale convieţiuirii interetnice din Arcul Intracarpatic, cunoaşterea, directă, de la sursă, a ceea ce a întreprins pentru dăinuirea românească Forumul Civic al Românilor, în primul deceniu de activitate, respectiv în perioada 2005-2015.
După cuvintele de binecuvântare ale IPS Ioan Selejan, Arhiepiscopul Covasnei şi Harghitei, preşedinte de onoare al Forumului, în perioada 1994-2014, în prezent Mitropolitul Banatului, şi ale PS Andrei Moldovan, Episcopul Covasnei şi Harghitei, după Cuvântul lămuritor semnat de dr. Ioan Lăcătuşu şi Argumentum-ul semnat de prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop, preşedintele Forumului, după mesajele aniversare transmise cu ocazia împlinirii a 10 ani de activitate, în volum sunt cuprinse câteva studii de istorie şi cultură românească, inclusiv studiul sociologic referitor la starea comunităţii româneşti din judeţele Harghita, Covasna şi parţial Mureş, semnat de eruditul cercetător prof. univ. dr. Radu Baltasiu, împreună cu colaboratorii săi.
În primul capitol al cărţii de faţă sunt prezentate actele constitutice ale Formului, statutul iniţial şi cel actual, cu modificările aduse la adunările generale din 2010 şi 2014, iar în capitolul doi sunt prezentate documentele dezbătute şi adoptate la adunările generale şi cele populare, organizate de Forum, în perioada 2005-2015.
Având în vedere importanţa documentară a volumului, s-a acordat un spaţiu extins prezentării „iniţiativelor, demersurilor şi acţiunilor” întreprinse de Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş, împreună cu celelalte asociaţii şi fundaţii membre ale Forumului, în perioada de referinţă, pentru păstrarea şi afirmarea identităţii culturale, confesionale şi lingvistice într-un mediu multietnic şi pluriconfesional, eliminarea unor discriminări care vizau românii numeric minoritari în cele trei judeţe şi pentru stoparea unor proiecte autonomiste şi separatiste promovate de unii lideri ai maghiarilor din zonă. Rod al consultării majorităţii liderilor asociaţiilor româneşti din cadrul Forumulu, în fundamentarea şi redactarea finală a acestor demersuri o importantă contribuţie au adus-o, în mod deosebit în primii ani de activitate, juriştii Ioan Solomon şi Codrin Munteanu, preşedinţii Forumului, în perioada 2005-2010, iar în anii următori, ceilalţi preşedinţi ai Forumului: Ioan Lăcătuşu (2010-2011), Dorin Suciu (2011- 2012), Ilie Şandru (2012-2014) şi Ioan Sabău-Pop, din anul 2014 până în prezent, precum şi unii distinşi colaboratori, din rândul cărora amintim pe sociologul prof. univ. dr. Radu Baltasiu, jurnaliştii Eugen Popescu, Mihai Goza, Ioan Longin Popescu, istoricul Vasile Lechinţan ş.a..
În cei zece ani de activitate, Forumul a întreprins peste 260 de iniţiative, demersuri, acţiuni, precum scrisori adresate Preşedinţiei, Parlamentului şi Guvernului României, administraţiei publice centrale şi locale, Academiei Române şi altor entităţi politice şi civice, comunicate, note de probleme, sesizări, proteste, declaraţii, reclamaţii, apeluri, mesaje, sinteze documentare, hotărâri, întâmpinări, plângeri penale, proclamaţii-apel, rezoluţii, memorandumuri etc..
Forumul a monitorizat permanent atât cazurile de discriminare a românilor de către autorităţile locale, cât şi manifestările anticonstituţionale vizând obţinerea autonomiei pe criterii etnice şi enclavizarea aşa-zisului „ţinut secuiesc”, luând de fiecare dată poziţie publică de dezaprobare şi condamnare a acţiunilor cu pricina şi de conştientizare a opiniei publice şi autorităţilor statale asupra periculozităţii şi consecinţelor acestora, contribuind astfel la contracararea lor.
În această perioada, Forumul a realizat mai multe întrevederi cu demnitari ai Statului Român, preşedinte, parlamentari, miniştri, înalţi funcţionari publici, reprezentanţi ai mediului academic şi ai mass-media, a iniţiat organizarea de dezbateri publice pe tema unor proiecte de legi şi hotărâri, inclusiv la Parlamentul României, simpozioane pe tema regionalizării şi a reorganizării administrativ-teritoriale a României, respingând varianta înfiinţării unei regiuni formată din actualele judeţe Covasna, Harghita şi Mureş prin acordarea priorităţii criteriului etnic.
Un obiectiv important l-a constituit întreţinerea unor legături cu românii din românitatea apropiată şi din diasporă şi implicarea unor personalităţi româneşti de peste hotare în problematica păstrării identităţii naţionale a românilor din Covasna şi Harghita, precum şi exprimarea solidarităţii noastre cu românii din Basarabia, Bucovina de Nord şi cei din Timoc. Forumul şi-a adus o contribuţie decisivă la gestionarea de către Statul Român a cunoscutului episod „Nyírő Jozsef”.
Pe baza atribuţiilor statutare, Forumul a întreprins toate aceste demersuri, pentru apărarea şi afirmarea identităţii lingvistice, culturale şi confesionale ale românilor din Arcul Intracarpatic, pentru eliminarea discriminărilor individuale şi colective şi pentru normalizarea climatului de convieţuire interetnică.
De remarcat discursul echilibrat şi documentarea minuţioasă, aprofundată, din perspectivă istorică, juridică şi sociologică, ce a stat la baza redactării demersurilor întreprinse de către Forum, diferenţa dintre respectul acordat istoriei şi culturii concetăţenilor maghiari din zonă şi respingerea categorică a acţiunilor separatiste ale liderilor politici şi civici maghiari.
Din acest punct de vedere, volumul cinsteşte munca principalilor lideri ai românilor din sud-estul Transilvaniei, dar, în acelaşi timp, constituie o cronică tulburătoare a vieţii româneşti din zonă, din ultimii 10 de ani. Paginile volumului vorbesc elocvent despre numeroasele şi dureroasele noastre insuccese, despre Glasul în pustie al românilor discriminaţi şi umiliţi în România, despre sutele de demersuri întreprinse la nivelul conducerii Ţării rămase fără niciun rezultat.
Acţiunile întreprinse în justiţie şi la Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării, împotriva unor hotărâri care vizau marcarea simbolică a unui „ţinut secuiesc”, fără români: panouri la intrarea în cele două judeţe; steaguri şi steme locale, din care lipsesc însemnele heraldice româneşti; organizarea unor manifestări civice, culturale şi sportive, finanţate din fonduri publice, doar pentru concetăţenii maghiari; site-uri ale unor localităţi redactate doar în limba maghiară; schimbarea denumirilor româneşti de străzi şi instituţii; condiţionarea ocupării unor funcţii publice - altele decât cele prevăzute de lege, de cunoaşterea limbii maghiare etc., nu au fost îndreptate împotriva cetăţenilor maghiari de rând, ci împotriva liderilor acestora care, prin acţiunile ilegale, separatiste şi discriminatorii, au adus şi aduc grave consecinţe climatului de convieţuire din zonă şi promovării, în spaţiul public, a imaginii unei zone cu un potenţial conflict interetnic. În acest sens, prezentul volum restabileşte adevărul şi spulberă acuzaţia falsă din mass-media maghiară potrivit căreia Forumul ar fi o „organizaţie antimaghiară”.
Totodată, paginile volumului de faţă redau informaţii detaliate privind desfăşurarea, în organizarea Forumului, a unor evenimente deosebite din viaţa românilor din cele trei judeţe, respectiv: Adunarea Reprezentanţilor Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, din data de 18 noiembrie 2006, de la Izvorul-Mureşului; Adunarea Populară a Românilor din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, din 20 martie 2010, de la Topliţa; întâlnirile reprezentanţilor comunităţilor româneşti din judeţul Covasna (11 iulie 2015, Întorsura-Buzăului), din judeţul Harghita (3 octombrie 2015, Izvorul-Mureşului) şi din judeţul Mureş (24 octombrie, Târgu-Mureş).
La aceste adunări şi întâlniri au participat ierahii Bisericii Ortodoxe din Transilavania, miniştri, parlamentari şi europarlamentari, prefecţii români, primarii şi viceprimarii români, protopopii şi preoţii ortodocşi, directorii şi directorii adjuncţi ai şcolilor cu predare în limba română, consilieri judeţeni, conducători ai unor instituţii deconcentrate, lideri judeţeni ai principalelor partide politice, conducătorii principalelor asociaţii nonguvernamentale, directorii unor instituţii de cultură, reprezentanţi ai unor asociaţii culturale şi civice din Ţară, partenere în derularea unor proiecte de solidaritate cu românii din cele trei judeţe, ş.a.. Participarea la aceste adunări organizate de către Forum a sute de persoane, iar la Adunarea Populară de la Topliţa a peste 1.000 de participanţi, numeraosele mesaje de solidaritate primite pe adresa Forumului de la românii din întreaga Ţară şi din străinătate, sunt mărturii peremtorii care demolează şi o altă afirmaţie a presei maghiare, potrivit căreia Forumul ar fi o organizaţie nereprezentativă pentru cei 400 de mii de români din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş.
Pe baza acestor realităţi, în volum se apreciază faptul că, în prezent, Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş reprezintă cel mai autorizat partener de dialog în chestiunile care vizează prezervarea şi afirmarea identităţii şi demnităţii româneşti, eliminarea discriminărilor pe baze entice şi confesionale, promovarea intereselor, aspiraţiilor, simbolurilor şi valorilor românilor din cele trei judeţe.
Într-un capitol distinct este redată activitatea Forumului oglindită în mass-media locală, regională şi naţională, fără a avea pretenţia unei prezentări exhaustive.
Având în vedere importanţa deosebită a acţiunilor iniţiate şi organizate de către avocatul Ioan Sabău-Pop, Marcel Bărbătei şi colaboratorii lor, în cadrul proiectului „Transilvania furată”, manifestări la care, alături de alte asociaţii civice, Forumul a participat activ, în capitolul intitulat „Transilvania furată” - semnale şi analize pertinente privind dezintegrarea structurilor de proprietate în România” sunt prezentate principalele demersuri întreprinse şi primele rezultate obţinute. Din numeroasele prezenţe publiceîn mass-media a conducătorilor Forumului, în volum prezentăm câteva interviuri ale: IPS Ioan Selejan, av. Ioan Solomon, dr. Ioan Lăcătuşu şi a prof. univ. dr. av. Ioan Sabău-Pop.
Astfel conceput, volumul Forumul Civic al Românilor din Covasna, Harghita şi Mureş în slujba dăinuirii neamului românesc în Transilvania: FCRCHM - 2005-2015 reda, cronologic şi tematic, problematica comunităţilor româneşti din judeţele Covasna, Harghita şi Mureş, în perioada 2005 -2015, încercând să reprezinte o cronică fidelă a românităţii din această parte de Ţară, cu puţinele sale izbânzi, dar mai ales cu numeroasele provocări, frământări, neîmpliniri şi speranţe.