Icoana mamei

Toamnă de aur, toamnă de aramă,
Mă-nveliţi în dorul după mamă,
Pe mormântul ei cad frunze şi ploi
Teii o acopăr cu covoare moi.

Candela aprinsă-i stă la căpătâi,
Mamă-n amintire veşnică rămâi.
Primele cuvinte tu m-ai învăţat
Cu-a lui Hristos iubire m-ai înobilat.

Trec cocori în zare şi se duc pe rând,
Cu icoana mamei noi trăim în gând.
E lumina lină plină de încrederi
Ce ne înveleşte ca-ntr-un brâu de iederi.