Ilie Şandru, la 84 de ani a 24-a carte

Indiferent de faptul că Ilie Şandru (foto) şi-a început viaţa într-o zi de martie, 20, iar notarul l-a trecut în acte în 22 martie, în urmă cu 84 de ani, important este că Săcalu de Pădure, din judeţul Mureş, „sat ascuns între nişte dealuri, împodobite cu păduri întinse”, cum îl descrie autorul, a dat Ţării şi românilor un „… apostol al culturii româneşti pe plaiuri topliţene… un talentat scriitor şi un mare patriot în lupta pentru unitatea naţională a tuturor românilor… patriarh al culturii topliţene… legendă vie şi spirit ales în cultura română… un talentat scriitor şi un mare patriot în lupta pentru unitatea naţională a tuturor românilor… un eminent om de cultură şi prieten… profesor, scriitor, ziarist, documentarist… model de luptător pentru apărarea şi promovarea valorilor Neamului Românesc… puternică voce pe meleaguri harghitene… bun coleg şi prieten… una dintre cele mai proeminente şi emblematice personalităţi ale localităţii Topliţa… un om al lui Dumnezeu… un om care sfinţeşte locul… o viaţă în slujba Neamului Românesc şi a credinţei străbune…”, cum îl numesc prieteni şi cunoscuţi în volumul 7 al colecţiei „Profesioniştii noştri” din cadrul Editurii „Eurocarpatica” din Sfântu-Gheorghe, judeţul Covasna, care cinsteşte cum nu se poate mai bine „pe cei care au desfăşurat o îndelungată activitate pe tărâmul istoriei şi culturii naţionale, nutrind că, astfel, pun în valoare modele profesionale pentru generaţiile actuale şi viitoare”. Practic, Ilie Şandru este şi un om al surprizelor. În preajma zilei sale de naştere, de mai bine de 12 ani, în penultima săptămână a lunii martie îşi lansează câte o carte. Aşa s-a întâmplat şi marţi, 19 martie 2019, în sala de şedinţe a Consiliului Local al municipiului Topliţa, judeţul Harghita, în prezenţa familiei, prietenilor şi cunoscuţilor, unde Ilie Şandru şi-a marcat ziua de naştere din acest an cu o mare surpriză, de data aceasta cu lansarea ediţiei a II-a a cărţii „Vremuri şi destine”, revizuită şi adăugită, ieşită recent de sub tipar, la Editura „Vatra veche” din municipiul Târgu-Mureş. Manifestarea, moderată de prof. dr. Costel Cristian Lazăr, directorul Centrului Cultural Topliţa, a debutat cu o amplă trecere în revistă a vieţii şi activităţii publicistului, scriitorului, omului de cultură şi eminentului dascăl Ilie Şandru, care de mai bine de 60 de ani a slujit şi slujeşte învăţământul şi cultura românească. Volumul a fost prezentat de prof. dr. Viorica Macrina Lazăr, director al Bibliotecii „George Sbârcea” din Topliţa, care s-a oprit asupra cărţii „Vremuri şi destine” dezvoltând câteva titluri cu tematici diferite, exemplifi
cate prin citate semnificative. Viorica Macrina Lazăr şi-a încheiat expunerea cu o apreciere, pe cât de interesantă, pe atât de adevărată: „Mi se pare că domnul Ilie Şandru este moştenitorul şi continuatorul ASTREI, deoarece toate activităţile desfăşurate de astrişti pe aceste meleaguri, începând cu 1927, domnul Ilie Şandru a reuşit şi reuşeşte să le continue cu mult succes”. Pr. dr. Gheorghe Nicolae Şincan, preşedintele Filialei Mureş-Harghita a Uniunii Ziariştilor Profesionişti din România, la începutul expunerii a scos în evidenţă faptul că patriotul român şi cărturarul, prietenul şi omul de mare valoare Ilie Şandru, voce puternică a unei conştiinţe lucide, care scrutează adâncurile istoriei, de-a lungul vieţii, a sfinţit locul acesta binecuvântat prin memorabilele sale realizări. De asemenea, a subliniat faptul că Ilie Şandru este şi un mare prieten al Basarabiei, unde a fost de nenumărate ori, ducând întotdeauna un mare număr de cărţi. Referindu-se la cartea „Vremuri şi destine”, a analizat câteva din cele 22 de texte din cuprinsul celor două părţi ale cărţii. „În prima parte, intitulată „Nuvele şi povestiri”, întâlnim unele personaje cunoscute din romanele autorului, altele născute şi poveşti auzite de la prieteni, altele desprinse din presa vremii, cuprinse în cele 11 texte din care aminteşte: „Ionuţ”, „De la Ieremia Tomii la Poiana Tomii”, „Răzbunarea”, „Nunta”, „Moartea” şi altele, din care Ilie Şandru putea face, cu uşurinţă, cel puţin 3 romane.” A mai apreciat faptul că este o carte minunată, având toate ingredientele. „Este actuală, reală, tragică, are un fir epic coerent, ţine cititorul în priză, este surprinzătoare, se citeşte cu uşurinţă şi, mai ales, conţine întâmplări cu care fiecare dintre noi poate empatiza. Personajele sunt atât de diverse, încât, Ilie Şandru scrie de parcă ar spune întâmplările din locuri cunoscute de pe
Valea Mureşului. Autorul nu se lasă furat de cuvinte. Ştie unde şi când să se oprească şi trece elegant peste detalii, lăsând cititorul să-şi construiască povestea mai departe. În partea a doua a cărţii, intitulată sugestiv „Umbre pe pânza vremii”, Ilie Şandru îmbină talentul său literar cu bogate cunoştinţe din domeniul istoriei, aducând în faţa cititorului o suită de evocări a unor personalităţi emblematice ale culturii şi spiritualităţii româneşti, precum Dr. Elie Miron Cristea, Patriarhul Reîntregirii Nea
mului, Ion Vlasiu, Episcopul Visarion Puiu, Ocravian Codru Tăslăuanu şi alţii. Din această parte a cărţii cititorul face cunoştinţă şi cu ziare vechi, de prestigiu, ca: „Gazeta Transilvaniei” şi „Telegraful Român”. Ilie Şandru este un scriitor care nu foloseşte doar evocarea unor fapte şi oameni, ci şi a unor urme lăsate de aceştia în existenţa lor în spaţiul transilvănean, rememorând o lume pe care autorul o cunoaşte, o iubeşte şi simte nevoia să vorbească şi altora despre ea. Practic, această carte se constituie
într-o antologie, deoarece este vorba despre lumea mureşenilor, a săcălenilor, în mod special, a oamenilor iubitori de Ţară şi de tradiţie, înrădăcinaţi din generaţie în generaţie într-un pământ care tresaltă de patriotism, care au trecut prin multe şi au văzut şi mai multe. Parcurgând paginile cărţii, oricare cititor va găsi câteva texte care să-l atragă sau să-l cucerească prin felul în care Ilie Şandru povesteşte şi în care face apel la memorie.” Prof. dr. Nicolae Băciuţ, directorul Direcţiei Judeţene pentru Cultură Mureş, scriitor şi ziarist, editorul acestei cărţi, a întărit ideea că acestei întâlniri trebuie să i se dea o anumită solemnitate pentru că în substanţa ei are multiple semnificaţii. „Înainte de toate îl omagiem pe Ilie Şandru la împlinirea unei vârste, pe de altă parte lansăm o carte şi, nu în ultimul rând, se aduce un elogiu scrisului, pentru că în 21 martie este şi Ziua Internaţională a Poeziei. Într-un astfel de cadru, a vorbi despre Ilie Şandru impune o anumită solemnitate a diferenţei între destine şi destine. Ilie Şandru s-a născut în acelaşi an cu Nicolae Labiş. Amândoi aparţin aceleiaşi generaţii din care s-a născut marea literatură română postbelică. Ilie Şandru trebuie pus într-o galerie care ar trebui să includă cel puţin patru nume importante aparţinătoare acestui spaţiu; Elie Miron Cristea, Octavian Codru Tăslăuanu, Ion Vlasiu şi Ilie Şandru, nu în ultimul rând.
Trei dintre ei s-au născut în provincie, dar şansa afirmării lor le-au adus-o Bucureştii. Mă gândesc ce s-ar fi întâmplat dacă Ilie Şandru ar fi procedat ca şi ceilalţi şi ar fi mers în Capitală ca să se poată afirma. Există un risc al provinciei. Dacă Ilie Şandru ar fi trăit şi ar fi scris la Bucureşti ar fi avut şansa de a fi alăturat valorilor importante ale literaturii române contemporane şi cred că Ilie Şandru este un scriitor important, nu doar pentru Topliţa, nu doar pentru Valea Mureşului. Este important pentru Literatura Română. Ilie Şandru este o personalitate extraordinar de
Ilie Şandru, la 84 de ani a 24-a carte
Anul XIV, Serie Nouă - Nr. 375 (410)Eveniment - Publicitate 9
complexă. S-a manifestat şi se manifestă cu energie şi cu rezultate foarte bune peste tot. Şi în zona socialului şi în zona ziaristicii şi în zona didacticului şi în cea a literaturii, reuşind de fiecare dată lucruri deosebite. A readus în actualitate pe Elie Miron Cristea şi O.C. Tăslăuanu. În această carte şi nu numai, Ilie Şandru a recuperat memoria culturală a spaţiului natal, de la tradiţii la destine ale satului românesc tradiţional şi apoi a abordat teme fundamentale despre Transilvania, despre Basarabia, făcând-o cu foarte mult profesionalism, tot ce face fiind foarte bine documentat. Nu face istorie după istorici, ci face istorie după documente. Proza lui Ilie Şandru şi proza scurtă, nuvelele şi povestirile, dar şi romanul se hrănesc din istorie. Îmbină foarte bine realita
tea istorică cu realitatea ficţională. Prin întreaga sa operă Ilie Şandru a reuşit să creeze o monografie a sufletului românesc în dimensiunea sa tragică. Cele mai importante momente tragice ale istoriei noastre naţionale, transilvane şi basarabene, în primul rând, se regăsesc în opera domniei sale. Atunci când vrea să lase lucruri de foarte mare precizie istorică şi documentară, Ilie Şandru face jurnalism. În această carte, 11 titluri sunt proză scurtă şi 11 titluri sunt jurnalism. Dar acest jurnalism pe care îl face Ilie Şandru este unul al documentării temeinice, în aşa fel ca să poată să reconsidere momente ale devenirii noastre, sau să readucă în actualitate nume de personalităţi, de la Ion Vlasiu, până la Visarion Puiu Prozele din această carte nu fac
decât să ne confirme încă o dată grija pentru textul pe care un autor îl lasă definitiv în memoria colectivă, pentru că a rescrie o carte, a scoate o a II-a ediţie revăzută şi adăugită, certifică grija autorului pentru text. Reiese foarte clar că jurnalistul dă scriitorului ce este al scriitorului şi scriitorul dă jurnalistului ce este al jurnalistului”. Şi primarul municipiului Topliţa, Stelu Platon, care în anul 1990, în calitate de consilier al municipiului Topliţa, a fost preşedinte de şedinţă a Consiliului Local, când profesorului Ilie Şandru i s-a conferit titlul de Cetăţean de Onoare al municipiului Topliţa, a avut cuvinte de laudă la adresa autorului, care s-a implicat şi se implică, activ, în viaţa culturală a localităţii, consultându-se cu domnia sa, de multe ori, în diferite probleme. S-au spus atâtea lucruri, la această
manifestare, despre cartea „Vremuri şi destine”, despre personalitatea şi activitatea literară a lui Ilie Şandru, despre stilurile şi genurile literare abordate, despre arta sa de a scrie pe înţelesul tuturor, cu un text uşor, frumos şi curat, încât spaţiul tipografic nu permite să le scoatem pe toate în evidenţă. De reţinut faptul că toţi vorbitorii au accentuat faptul că Ilie Şandru este un mare scriitor şi că aşteaptă de la domnia sa şi alte volume, pentru că suntem convinşi că nu şi-a epuizat materialul documentar adunat în timp şi cu multă trudă. Ilie Şandru s-a adresat cu cuvinte puţine celor prezenţi la manifestare, pe care i-a numit „prieteni ai literaturii şi ai mei”. Legat de ediţia a II-a a cărţii „Vremuri şi destine” a amintit că faţă de prima ediţie, aceasta conţine, în prima parte, în plus 3 povestiri, iar la partea a II-a a adăugat proza scurtă scrisă de la lansarea primei ediţii, până în prezent. Totodată, Ilie Şandru a afirmat că toate cărţile pe care le-a scris reflectă o lume care a fost şi care aproape că nu mai este. Satul românesc contemporan şi-a uitat tradiţiile, spunând cu multă durere şi regret în glas: „Satul meu, Săcalu de Pădure este în durere mare. Este pe moarte! Dispare! Peste 50 de ani, cel mult! Săcalu de Pădure va fi o amintire, rămasă în cărţi…”. Cunoscuta interpretă a cântecului popular românesc Livia Harpa, prezentă la manifestare, a dat tonul la „Mulţi ani trăiască!”. Toţi participanţii au cântat din suflet pentru Ilie Şandru.

Categorie: