Iliescu, Constantinescu, Băsescu şi inundaţiile


În timpul celor trei preşedinţi alogeni ai României şi ai guvernelor pe care le-au format şi patronat au fost abandonate programele naţionale de îndiguiri, baraje şi canale pentru prevenirea inundaţiilor. Timp de 20 de ani, preşedinţii Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, împreună cu guvernanţii nu au acţionat pentru prevenirea şi evitarea inundaţiilor, iar guvernele şi Parlamentul nu au alocat fondurile necesare pentru investiţii în acest domeniu. Proiectele şi investiţiile în domeniul hidroamelioraţiilor şi îmbunătăţirilor funciare începute înainte de anul 1990, cu toate că nu aveau culoare politică, nu au mai fost continuate de către specialistul în domeniul hidrotehnicii Ion Iliescu, care a fost şi la Consiliul Naţional al Apelor. Diploma obţinută la Moscova avea ocazia şi putea să o confi rme prin fapte. Timp de 10 ani, cu încălcarea Constituţiei, domnul Ion Iliescu a fost preşedintele României (1990- 1992, 1992-1996, 2000-2004) şi niciodată nu a prezentat vreun program sau un raport ori un mesaj în Parlament pe tema prevenirii inundaţiilor şi ajutorarea sinistraţilor. Acum, nimeni nu-l deranjează măcar cu o întrebare pe această temă. Se bucură în linişte de o pensie frumoasă, la care se adaugă indemnizaţia specială de fost preşedinte al României şi alte privilegii (casă de protocol, cabinet post-prezidenţial, pază de la SPP, maşină la scară etc.) şi este scutit de impozite, fi ind revoluţionarcomplotist. Se zice că răspunde politic, adică a fost preşedinte al FSN, PDSR şi preşedinte de onoare al PSD. Următorul preşedinte al României, domnul Emil Constantinescu, geolog şi fost activist al PCR, nu a fost preocupat de PCI, adică Paza Contra Inundaţiilor, ci numai pentru aplicarea blestematului algoritm politic. Acesta s-a materializat prin înlăturarea din funcţii a oamenilor competenţi, a profesioniştilor şi înlocuirea lor cu cei 15.000 de specialişti ai răposatei Convenţii Democrate. Având diplomă de geolog, în mandatul preşedintelui Constantinescu s-au închis - la comandă externă - majoritatea minelor din România, iar multe dintre resursele naturale ale Poporului Român, inclusiv cel mai mare zăcământ din lume de aur, argint, uraniu şi metale rare de la Roşia Montană, au fost date unor aventurieri străini. De la sfârşitul anului 2004, în urma fraudelor electorale, este preşedinte al României un marinar, domnul Traian Băsescu, şi, nefi resc, Ţara s-a afl at sub ape, ca urmare a inundaţiilor din anii 2005, 2006, 2008 şi 2010. Fostul preşedinte al României, asasinat în Sfânta zi de Crăciun a anului 1989, tovarăşul Nicolae Ceauşescu, a învăţat din inundaţiile catastrofale din anii 1970 şi 1975, iar după ce i-a ascultat pe specialiştii în domeniu, a mobilizat întreaga populaţie şi a alocat fondurile necesare pentru a preveni alte inundaţii catastrofale. Specialiştii români au elaborat proiectele pentru lucrările hidrotehnice şi de îmbunătăţiri funciare, la care s-au adăugat şi programele de împăduriri în toate judeţele, iar tăierea pădurilor s-a făcut sub un strict control pentru a asigura, în principal, materia primă pentru industria lemnului. În ultimii 20 de ani, preşedinţii Iliescu, Constantinescu şi Băsescu, precum şi clientela lor politică, nu au învăţat nimic din inundaţiile precedente, nu au acţionat pentru prevenirea inundaţiilor şi pentru a evita repetarea dezastrelor. Guvernanţii nu au acţionat pentru redimensionarea digurilor existente şi pentru construirea unor diguri noi. Grija lor a fost şi este legată de obţinerea unor comisioane cu ocazia privatizării hidrocentralelor. Toţi guvernanţii, de după anul 1989, au permis tăierea masivă a pădurilor, iar defrişările uriaşe se răzbună pe oamenii nevinovaţi şi nu pe cei care s-au îmbogăţit pe seama lemnului furat.
La inundaţiile din anii 1970 şi 1975 au intervenit Armata Română (cu zeci de mii de militari), întreprinderile şi instituţiile socialiste, Miliţia, Pompierii şi studenţii din toată ţara. La inundaţiile din anul 2010, care au afectat aproape toate judeţele, Armata Română a participat cu 200 de soldaţi repartizaţi în 5 judeţe, iar la Galaţi şi Brăila cu 300 de soldaţi. Nu trebuie uitat că, în mandatul 2000- 2004, deputatul Emil Boc s-a bătut în Parlament pentru desfi inţarea stagiului militar obligatoriu, deşi în ţările membre NATO, în China, Israel şi alte state ale lumii, tinerii fac Armata timp de 1-5 ani, intervenind salvator în timpul inundaţiilor şi după cutremure. La noi, jandarmii, pompierii şi poliţiştii care au participat la îndiguiri, la salvarea de vieţi omeneşti şi la înlăturarea efectelor inundaţiilor sunt „recompensaţi” de preşedintele Băsescu şi Guvernul Boc IV cu reducerea a 25% din salariu. La această „recompensă” se adaugă creşterea TVA cu 5% şi a infl aţiei la 8%. Ca urmare, salariul real al bugetarilor se reduce cu peste 50%, prin adăugarea majorărilor la impozite, taxe şi a eliminării subvenţiei la încălzire. Sunt exceptaţi, de la scăderea indemnizaţiilor şi salariilor, bugetarii de la Banca Naţională a României, în apărarea cărora a intervenit Banca Centrală Europeană. Bugetarii din conducerea BNR, care câştigă între 50.000 şi peste 100.000 lei/lună, nu sunt afectaţi de tăierile Guvernului Boc IV şi nici nu fac donaţii pentru sinistraţi. Studenţii, de la universităţile de stat şi private, sunt în vacanţă şi guvernanţii au uitat de ei. După ce tăierile guvernamentale i-au afectat şi pe studenţi, premierul-fi lozof şi dascăl Emil Boc nu a avut curajul să apeleze la sutele de mii de studenţi pentru a interveni în timpul şi după inundaţii. Firmele străine care s-au privatizat în România, de regulă nu participă la ajutorarea sinistraţilor, fi ind preocupate să stoarcă un profi t cât mai mare şi apoi să-l repatrieze. Fiind România sub ape, de circa o lună şi jumătate, Parlamentul a intrat în vacanţă, iar majoritatea senatorilor şi deputaţilor aleşi uninominal de calculator au plecat în ţări ferite de inundaţii. Alegătorii lor au rămas să se descurce cum pot. Preşedintele Băsescu nu a convocat Consiliul Suprem de Apărare a Ţării pentru a analiza situaţia din timpul inundaţiilor şi pentru a stabili o strategie de prevenire a inundaţiilor. Niciun partid politic parlamentar nu a solicitat o sesiune extraordinară a Parlamentului pentru a decide alocarea de fonduri de către Guvern şi Banca Naţională pentru ajutorarea sinistraţilor şi refacerea infrastructurii. Liderii PD-L, PSD, PNL şi UDMR nu sesizează Parchetul, care să-i cerceteze pe cei vinovaţi - premieri, miniştri, secretari de stat, prefecţi, şefi de instituţii deconcentrate şi unii dintre aleşii locali - care nu au alocat fonduri şi nu au urmărit executarea lucrărilor de protecţie împotriva inundaţiilor. Cu toate că au murit 23 de persoane în timpul recentelor inundaţii, Parchetul nu se autosesizează. După aşa-zisa gripă aviară, de prin anii 2005-2006, ministrul Flutur, de la Agricultură, împreună cu Guvernul Tăriceanu I (PNL, PD, PC şi UDMR) au obligat toate consiliile locale din România să cheltuiască cel puţin de 70 milioane lei (ROL) pentru a achiziţiona obiecte de inventar şi substanţe necesare în lupta cu gripa aviară care nu a mai venit, după ce au afl at de această afacere Parchetul şi DNA. După inun- daţiile din ultimii 5 ani, guvernele Tăriceanu şi Boc nu au obligat toate consiliile judeţene şi consiliile locale să achiziţioneze bărci cu motor şi motopompe. Marea majoritate a localităţilor, inclusiv cele care au avut de suferit de pe urma inundaţiilor, nu au bărci şi motopompe, nici măcar pentru a le fi lma în cadrul unor reportaje transmise la televiziune. Afl ând că nu există motopompe în localităţile inundate, câteva mici ţări europene s-au decis să ofere României, în ajutor, un număr mic de motopompe. În ultimii 20 de ani, preşedinţii Iliescu, Constantinescu şi Băsescu nu s-au dus niciodată în vizite de lucru şi să verifice pe teren stadiul lucrărilor pentru prevenirea inundaţiilor. Acum, după inundaţii, preşedintele Băsescu se duce zilnic să vadă cum lucrează militarii la construirea unui pod de pontoane pe râul Suceava. După 7 zile de la începerea inundaţiilor şi după ce presa i-a dat dispăruţi, au reacţionat premierul Emil Boc, câţiva miniştri şi, apoi, preşedintele Băsescu, ducându-se în câteva localităţi din Moldova să vadă ce ravagii au făcut inundaţiile. Guvernanţii ignoranţi au acţionat târziu şi haotic, iar din Fondul Special pentru Intervenţii în caz de calamităţi naturale nu promit ajutoare pentru sinistraţi. Premierul promite că va tăia din banii de la investiţii pentru a ajuta cetăţenii din localităţile inundate. Guvernele Boc I-IV nu au adoptat nicio strategie în domeniul apărării împotriva inundaţiilor, nici prin OUG şi nici printr-un proiect de lege. Premierul Boc nu a angajat răspunderea Guvernului în faţa Parlamentului pe un program naţional pentru prevenirea inundaţiilor şi pentru ajutorarea sinistraţilor. Dimpotrivă! Guvernul Boc IV pregăteşte falimentul pentru administraţiile locale. În timpul inundaţiilor, Guvernul Boc IV a redus sumele defalcate din TVA ce revin consiliilor judeţene şi consiliilor locale. Prioritatea a constituit-o înscrierea în Programul de guvernare a sprijinului acordat fi rmei străine private Roşia Montană Gold Corporation (RMGC) pentru a jefui uriaşul zăcământ din Munţii Apuseni, evaluat recent, de către economişti de la Oxford, la peste 100 miliarde euro. Guvernul Boc IV a pregătit un împrumut de stat de 1 miliard euro pentru RMGC, iar pentru sinistraţii rămaşi fără case le promite premierul că vor avea la iarnă un acoperiş deasupra capului, nu locuinţe încălzite. Liderii PD-L, UDMR şi UNPR au acordat prioritate înlăturării oamenilor competenţi din instituţiile centrale şi de la cele deconcentrate, precum şi înlocuirii lor cu clientela politică. „Specialiştii”, adică incompetenţii de la PD-L, UDMR şi UNPR nu ştiu şi nu au rezolvat problemele vizând apărarea împotriva inundaţiilor care, iarăşi, i-a găsit nepregătiţi. Specialiştii de la Apele Române, mai ales directorii tehnici, precum şi cei de la Îmbunătăţiri Funciare, au fost înlăturaţi din funcţii şi înlocuiţi cu diletanţi iresponsabili, dar care au carnet de partid. În unele localităţi, fondurile alocate pentru îndiguiri au fost deturnate pentru săli de sport sau pentru pomeni electorale. Acum, guvernanţii dau vina pe lipsa fondurilor, la care, însă, nu s-au gândit atunci când au pregătit proiectele Bugetelor de Stat. Cetăţenii întreabă: de ce din valoarea de peste 700 miliarde euro a fi rmelor privatizate nu au alocat guvernanţii niciun leu sau euro pentru prevenirea inundaţiilor; de ce din împrumuturile externe de peste 120 miliarde euro nu s-au alocat fonduri pentru apărarea împotriva inundaţiilor? Acum, preşedintele Băsescu promite că se va face, după ce a fost inundată a doua oară aceeaşi comună în ultimii 2 ani, un dig până anul viitor şi va costa 6 milioane euro. De ce nu s-a făcut până acum? Răspunde cineva? Nimeni! Au murit până acum 23 de persoane, au fost inundate mii de case şi au fost luate de ape multe poduri. Răspunde cineva pentru aceste victime şi pagube uriaşe? Nimeni! Îi despăgubeşte Guvernul pe sinistraţi? Nu! Îi întreabă cineva pe guvernanţi şi pe preşedintele Băsescu de ce România este singura ţară din Europa care nu are un sistem de intervenţii active în atmosferă? Nimeni! Un asemenea sistem, pe care Republica Moldova l-a livrat Bulgariei, ar costa pentru România circa 150-200 milioane euro, iar exploatarea anuală circa 1-2 milioane euro. Preşedinţii Iliescu, Constantinescu, Băsescu şi toţi guvernanţii au refuzat, se pare la comandă externă, să achiziţioneze un asemenea sistem. Se pare că asupra României se continuă experimentele străine, din ultimii 5 ani, de provocare a unor inundaţii catastrofale. Fenomenele extreme se pare că au fost produse la comandă, în diferite localităţi sau zone din ţară. Meteorologii abia au apucat să avertizeze că peste 10-15 minute va fi cod roşu în... Cetăţenii din localităţile afectate de căderile de grindină şi de ploile torenţiale susţin ca niciodată nu au mai văzut aşa ceva. După potop, este interzis să se facă analiza chimică a apei sau a grindinei pentru a se constata ce substanţe au fost folosite la provocarea dezastrelor. Pentru a nu se afl a adevărul, nu se fac analize chimice după precipitaţiile de 50-160 l/mp, în timp de câteva zeci de minute, şi după căderile uriaşe de grindină, uneori de mărimea oului de porumbel sau de găină. Specialiştii în domeniu cunosc adevărul, dar pe ei nu-i întreabă şi nu îi ascultă nimeni.
Inundaţiile din iunie-iulie a.c., pe lângă pierderile de vieţi omeneşti şi uriaşele pagube materiale, au arătat lipsa de omenie a guvernanţilor care, târziu, fac pelerinaje în câteva dintre localităţile inundate. Pe vicepremierul Marko Bela nu l-a văzut nimeni în zonele inundate. Probabil, translatorul este în vacanţă. Nici preşedintele Băsescu, nici premierul Boc, niciun alt ministru nu şi-au asumat vreo responsabilitate pentru inundaţiile din acest an. Ei au anunţat doar bilanţul pagubelor. Pentru viitorul apropiat şi pe termen lung nu au soluţii, nici programe şi nici nu găsesc fonduri. Practic, ar putea şi ar trebui ca Guvernul Boc IV , împreună cu preşedintele Băsescu şi guvernatorul Isărescu, să propună Parlamentului, convocat în şedinţă extraordinară, următoarele:

1. Alocarea urgentă a sumei de 2 miliarde euro, din rezerva valutară a Poporului Român, pentru ajutorarea sinistraţilor şi refacerea infrastructurii;
2. Renegocierea cu băncile străine a calendarului de rambursare a datoriei externe de 16 miliarde euro şi a dobânzilor de peste 2 miliarde euro din acest an, spre a obţine amânarea unor rate de 2-3 miliarde euro care să fi e alocate pentru investiţii în diguri, baraje şi pentru amenajarea albiilor.
Triumviratul Băsescu-Isărescu- Vlădescu este preocupat, împreună cu FMI şi alte bănci străine, să înrobească Poporul Român cu încă un împrumut de 30-40 miliarde euro, pentru a asigura prosperitatea acelor bănci. Genocidul dirijat de 20 de ani împotriva Poporului Primordial, a Poporului Român, continuă cu paşi grăbiţi. Istoria va confi rma că inundaţiile catastrofale din anii 2005, 2006, 2008 şi 2010 nu au fost întâmplătoare, ci fac parte dintr-un plan diabolic.
dr. Gheorghe Funar
(Cluj-Napoca)

Categorie: