A început dezbaterea publică a proiectului autonomist

Cotidianul „Haromszek” Covasna), nr. 7.309, 30.09.2014

Autonomia Pământului Secuiesc sau legea-cadru a autonomiei culturale nu i-ar priva pe români de nimic: prin acestea maghiarimea din Transilvania nu încearcă decât să creeze condiţiile păstrării identităţii, nu prin violenţă, ci pe calea unui dialog raţional - a subliniat Kelemen Hunor, preşedintele UDMR, în cadrul forumului care a debutat ieri la Bucureşti pe tema proiectului autonomist al UDMR.
În cadrul forumului intitulat România mea: o ţară puternică, fără tabuuri politice, organizată la sediul Şcolii Naţionale de Studii Politice şi Administrative, Kelemen Hunor a răspuns la întrebări în calitate de candidat la alegerile prezidenţiale şi de cel care a înaintat statutul autonomist al Pământului Secuiesc. În cadrul forumului de aproape trei ore, au fost prezenţi mulţi analişti politici din ţară.
Unul din invitaţii la forum, Emil Hurezeanu, analist politic, fost colaborator al postului Europa Liberă, şi-a dat glas îngrijorării sale potrivit căreia proiectul autonomist al UDMR a fost publicat tocmai în ziua referendumului scoţian. În opinia sa, în contextul conflictelor armate ucrainene, al aspiraţiilor scoţiene şi catalane legate de independenţă, este greu de crezut că cerinţa autonomistă a Pământului Secuiesc nu este o iniţiativă secesionistă. Analistul a recomandat ca UDMR să manifeste precauţie, susţinând că românii ar fi recunoscători dacă într-o asemenea situaţie tensionată, minoritatea maghiară ar da dovadă de cumpătare.
Un alt jurnalist invitat, Luca Niculescu, redactor-şef al departamentului român al postului naţional francez de radio, a declarat că trebuie desfiinţate tabuurile şi prejudecăţile care afectează relaţiile maghiaro-române. El a considerat drept o lezare a caracterului de stat de drept faptul că CSM a vrut să interzică dezbaterea publică despre autonomia Pământului Secuiesc.
Politologul Cristian Pârvulescu, care şi-a asumat rolul de moderator, decan al facultăţii de ştiinţe politice, a arătat că nicio dezbatere publică nu poate fi anticonstituţională, iar România trebuie să se gândească dacă nu cumva în locul formei de stat naţional unitar ar trebui să se revină la rădăcinile sale federaliste.
Dan Tapalagă, analist în cadrul portalului de ştiri Hotnews, a pus sub semnul întrebării ce caută UDMR în guvernul social-democrat al lui Victor Ponta, din moment ce practic acesta îşi construieşte campania electorală pe mândria naţională a românilor. Kelemen Hunor a arătat în răspunsul său că opoziţia de dreapta a făcut declaraţii antiautonomiste, dar UDMR nu vrea să îngreuneze viaţa politicienilor români în sensul că cere sprijin pentru autonomie până când nu va putea fi modificată, măcar parţial, împotrivirea prezentă în sfera societăţii.
Gabriel Andreescu, cunoscut activist pentru drepturile omului, a propus ca UDMR să nu insiste asupra modelelor europene existente, ci să-şi bazeze statutul autonomist pe ceea ce diferenţiază situaţia secuilor de situaţia altor comunităţi. Kelemen Hunor a declarat la întrebările legate de proiectele de modificare a constituţiei: este nevoie de o nouă lege fundamentală, dar aceasta poate fi elaborată de un parlament care va fi însărcinat în acest sens cu ocazia alegerilor din anul 2016. Răspunzând la o altă întrebare, preşedintele UDMR a arătat că este adeptul democraţiei liberale, dar acest lucru nu influenţează relaţia sa cu guvernul ungar. El a mai adăugat: nu a purtat consultări pe tema proiectului autonomist cu premierul Orban Viktor. UDMR cultivă cu guvernul ungar în exerciţiu o relaţie corectă de parteneriat.
În legătură cu proiectul autonomist, UDMR organizează forumuri şi în cadrul altor universităţi din ţară. Kelemen Hunor a declarat că dezbaterea publică va continua şi după campania electorală.