Întâlnire de lucru sau chermeză politică cu iz electoral în Munţii Bistriţei?


Autor: 

Ilie Şandru

Nu demult, într-un frumos decor montan, în Pasul Iuteş-Vămanu din Munţii Bistriţei, la hotarul dintre judeţele Harghita şi Suceava, a avut loc o întâlnire care ar trebui să aibă importante urmări economice şi sociale nu numai pentru cele două judeţe, sau pentru locuitorii din zonă, ci şi pentru ţară.
S-au întâlnit acolo, „sus, în vârful muntelui, / în bătaia vântului, / la cetina bradului”, preşedinţii celor două judeţe: Borboly Csaba şi Gheorghe Flutur. Şi-au dat mâna, prieteneşte, s-au salutat reciproc, că doar nu degeaba sunt ei reprezentanţii importanţi ai unor formaţiuni politice (nu ştiu dacă această chestie este valabilă şi pentru UDMR!) care conduc destinele acestei ţări şi ale poporului său.
Care a fost scopul acestei întâlniri „istorice”? Acesta a fost anunţat chiar de cei doi demnitari: reabilitarea DJ 174 C+A, care va deschide calea pentru realizarea de proiecte comune, dar şi pentru dezvoltarea economică şi turistică a zonei. „Este o întâlnire de o importanţă crucială aici, la cota 1300, între Suceava şi Harghita, între Bucovina şi Ardeal, pentru că deschide legătura de facto între aceste provincii, printr-un drum”, a spus Gheorghe Flutur.
I-a răspuns Borboly Csaba, aşa cum ştie el: „Putem fi concurenţi pentru Valea Prahovei. Eu cred că zona din jurul Borsecului (de parcă Borsecul ar fi cea mai importantă localitate din această zonă a judeţului!), împrejurimile staţiunii Vatra Dornei şi Bucovina împreună cu Ţinutul Secuiesc (!) sunt ofertanţi puternici pe plan turistic şi mă bucur că ceea ce nu s-a realizat timp de 20 de ani, am reuşit noi acum, printr-o colaborare dintre cele două judeţe”.
Este drept, vreme de 20 de ani nu s-a realizat pentru zona de nord a judeţului Harghita, în privinţa modernizării căilor rutiere, aproape nimic. Nu prea ştim, însă, ce anume înţelege Borboly Csaba prin sintagma „am reuşit noi acum”, în afara întâlnirii din vârful muntelui. Cel puţin, deocamdată asta este singura reuşită: că după 20 de ani preşedinţii a două judeţe vecine, care au multe probleme de rezolvat în comun, au reuşit să se întâlnească! Întâlnire ce s-a vrut a fi una „de lucru”, motiv pentru care cei doi preşedinţi au fost însoţiţi, cum era şi normal, de experţi, de documente etc.. Numai că, pe lângă aceştia, a fost mobilizat un adevărat detaşament de pedişti din cele două judeţe, precum şi de udemerişti din judeţul Harghita. S-au aflat acolo oameni care nu au nici în clin, nici în mânecă cu problema reabilitării drumului, mulţi dintre ei neştiind nici pentru ce anume au fost mobilizaţi în vârful muntelui Vămanu!
Revenind la subiect, poveşti, e drept, am auzit destule din gura lui Borboly Csaba, de când s-a cocoţat la conducerea judeţului. A ajuns acolo şi prin voturile românilor din zona de nord a judeţului. A făcut ceva pentru ei? Aproape nimic! DJ 174 A: Podul Crengii - Bilbor (12 km), care leagă comuna Bilbor de restul ţării, prin singura cale de acces, a început să fie modernizat în urmă cu un deceniu. De atunci şi până în prezent s-a reuşit „performanţa” de a se moderniza vreo 5 km. Astfel, asfaltul aşezat la început a trebuit să fie „plombat” de vreo câteva ori. Când va fi finalizată lucrarea de modernizare a întregului drum, nu se ştie. În mod sigur atunci, din extremitatea cealaltă, vor trebui să demareze lucrările de reabilitare!
Ceea ce se ştie însă, iar cei trei mii de bilboreni nu au uitat, este că, în urmă cu vreo trei ani, la manifestarea anuală tradiţională „Bilborul în sărbătoare” (29 iunie), Borboly Csaba a avut marea neruşinare să se urce pe scenă şi să le spună sutelor de cetăţeni că „au fost asiguraţi banii necesari terminării drumului 174 A în cursul acestui an”! Adică i-a minţit, pur şi simplu. Aşa cum a minţit şi acum când a spus că „reabilitarea celor 31 de kilometri de drum aferenţi judeţului Harghita a început în urmă cu doi ani”! Fiindcă în ultimii doi ani s-a reuşit „performanţa” de a se moderniza doar vreo câteva sute de metri! Atât a făcut Borboly Csaba, din ceea ce a promis în faţa cetăţenilor din Bilbor!
Ceea ce am mai reţinut din cele spuse de dumnealui este faptul că nici din întâmplare nu a amintit niciun cuvânt despre comuna Bilbor, cu cei trei mii de locuitori ai săi, toţi români, cu toate că întâlnirea la care facem referire a avut loc pe teritoriul acesteia. Iar primarul acestei comune, chiar pesedist fiind, a fost cel care i-a primit, în calitate de gazdă. A vorbit, în schimb, de „zona din jurul Borsecului”, ca şi cum ar fi cea mai importantă localitate din nordul judeţului Harghita, chiar dacă la ora actuală prin Borsec încă suflă vântul pustietăţii. Din câte se pare însă, datorită investiţiilor masive, Borsecul va deveni în viitorii ani cea mai importantă staţiune turistică a „ţinutului secuiesc”. Aşa s-a făcut că fondurile destinate DJ 174 A, spre Bilbor, au fost transferate altui drum, scos demult din circulaţie, spre a face legătura directă între comuna Ditrău (DN 12) şi oraşul Borsec (DN 15), prin satul Jolotca, fără a mai fi nevoie să se treacă prin Topliţa. Cu alte cuvinte, să nu fie nevoie ca să se iasă din „hotarul” viitorului „ţinut secuiesc”!
Cât priveşte întâlnirea din Pasul Iuteş-Vămanu, aceasta ar putea avea într-adevăr „o importanţă crucială”, dacă nu cumva totul va rămâne o simplă chermeză politică, cu iz electoral, dintre reprezentanţii guvernanţilor de astăzi ai României. Dacă s-ar finaliza lucrările de modernizare a DJ 174 C+A, legătura rutieră dintre Topliţa şi Vatra Dornei, prin Bilbor, respectiv între Ardeal şi Bucovina, s-ar reduce la 72 de km, faţă de actualul traseu, pe Valea Bistriţei, de 180 de km! Ca să nu mai vorbim de realizarea unui traseu turistic montan de o frumuseţe deosebită, ca şi de urmările importante pozitive pe plan economic şi social. Vom trăi şi vom vedea.

Categorie: