Într-un amurg de toamnă
Doamnei Maria Berinde din Călineştii Maramureşului, dragostea adolescenţei mele
Autor:
Într-un amurg de toamnă-nsângerată
De-un soare ce murea în asfinţit
Femeea-ndoliată,
Pe drumul meu de „jertfă” s-a oprit.
M-a luat de mâini în seara plumburie
Şi-aşa cum stam ca „robul” s-o ascult,
Îmi zise cu tristeţea ce sfâşie:
Nu ştii? Sunt visul tău de cununie
Pe care eu l-am adormit demult…
Şi soarele murise iar din zări,
Ca din morminte-n veci nedescuiate
La glasul prieteniei îndoliate
Soseau ţipând şi-adânci chemări…
Categorie:
Aparut in :
Adaugă comentariu nou