Întru slavă Eroilor Neamului

Pentru 17 elevi covăsneni, data de sâmbătă, 11 iunie 2016, va rămâne în memorie ca o zi deosebită, ziua în care au fost pe urmele Eroilor Neamului. Însoţiţi de profesoara Adriana Bota şi de subsemnata, au călcat pe locuri unde, în Primul Război Mondial, s-au jertfit mii de ostaşi români în lupta pentru reîntregirea naţională: Mărăşti, Mărăşeşti, Oituz. Triunghiul morţii şi al vitejiei, al eroismului şi al jertfei supreme…
Au păşit cu emoţie în Mausoleul de la Mărăşti, ascultând atenţi explicaţiile ghidului, au aflat despre faptele de arme ale marelui general Alexandru Averescu, înmormântat aici, au parcurs cele 15 table de marmură albă pe care au fost înscrise numele soldaţilor căzuţi în luptă, în căutarea numelor eroilor covăsneni.
La micul altar aflat în interiorul celui mai important mausoleu al eroilor din Estul Europei, cel de la Mărăşeşti, elevii covăsneni, câţiva dintre ei având lacrimi în ochi, au aprins lumânări pentru odihna veşnică a Eroilor Neamului, cu gândul la străbunicii lor căzuţi pe câmpul de luptă. Mausoleul de la Mărăşeşti, construit „Întru slavă eroilor neamului”, aşa cum stă scris pe frontispiciu, în memoria celor 480 de ofiţeri şi peste 21.000 de soldaţi care şi-au jertfit viaţa în lupte, a fost ridicat la iniţiativa Societăţii Ortodoxe Naţionale a Femeilor Române, pe pământul donat chiar de socrul marelui general Eremia Grigorescu, boierul Georges Ulise Negropontes, şi inaugurat în 18 septembrie 1938. În impresionantul monument sunt osemintele a 5.073 de soldaţi, ofiţeri şi preoţi, în 154 de cripte individuale şi 9 cripte comune. Aici sunt şi osemintele micuţei eroine Măriuca Zaharia, pe Culoarul Cavalerilor, alături de maiorul mitralior Grigore Ignat sau locotenentul Gabriel Pruncu, dar şi mormântul generalului Eremia Grigorescu, sprijinit pe osemintele a 600 de eroi necunoscuţi. În muzeul mausoleului sunt expuse steaguri, arme, tunuri, proiectile sau alte trofee şi documente revelatoare pentru luptele de la Mărăşeşti, iar de pe terasă, de lângă marele basorelief care înfăţişează episoade din timpul crâncenelor bătălii, se vede Valea Siretului apărată de eroi cu preţul vieţii.
Animaţi de deviza „Pe aici nu se trece!”, lansată de generalul Eremia Grigorescu care a condus personal operaţiunile, ostaşii români au rezistat cu eroism în faţă diviziilor inamice. Pierderile au fost însemnate, dar Armata Română a rezistat dovedind lumii că „pe aici nu se trece!”. La terminarea războiului a fost avansat la gradul de general de corp de armată, iar atunci când i-a fost înmânată o sabie pe care erau înscrise numele glorioase Oituz, Panciu şi Mărăşeşti, mulţumind, generalul Grigorescu a spus: „Nu am făcut decât să execut un ordin. Mi s-a ordonat să nu las inamicul să treacă şi l-am oprit”.
În periplul lor prin aceste ţinuturi încărcate de istorie, excursioniştii au făcut un scurt popas şi în localitatea Câmpuri, la căsuţa văruită în alb, cu pridvor de lemn înnegrit, în care a trăit Moş Ion Roată, intrat în istorie ca o legendă. Singurul ţăran care a cunoscut sărutarea domnească, era înzestrat nativ cu o minte ageră şi o judecată dreaptă, fiind cunoscut ca un om cinstit dar „cu gâdilici la limbă”, adică „spunea omului verde în ochi, nu punea preş pe vorbele boiereşti şi nu avea ascunzători în suflet”, după cum îl caracteriza Ion Creangă. Pentru spiritul său de dreptate, Ion Roată a fost considerat de ţărani puternic, cel mai dârz şi mai competent reprezentant al lor, care să le apere interesele. A avut cu adevărat o apariţie meteorică pe scena istorică a Ţării. A fost ales, cu unanimitate de voturi, deputat fruntaş al judeţului Putna în Divanul ad-hoc al Moldovei, pentru a duce acolo sus, în cel mai înalt for al Ţării, dorinţa de Unire a vrâncenilor.
*
Excursia face parte din activităţile proiectului „Noi, cei de mâine…” al Asociaţiei Cultural-Creştine „Justinian Teculescu” din Covasna.
Parteneri: Asociaţia Naţională Cultul Eroilor „Regina Maria”, filiala Covasna; Asociaţia GRIT
Proiect realizat cu sprijinul oraşului Covasna.

Categorie: