Isidor Rauca-Răuceanu - un vrednic primar al orașului Sfântu-Gheorghe din perioada interbelică

Isidor Rauca-Răuceanu (14 mai 1891, Măieruş, județul Braşov - 27 octombrie 1975, Săcele, judeţul Braşov). Avocat, doctor în drept, publicist, fost primar al oraşului Sfântu-Gheorghe, între anii 1922-1928 (-cu o mică întrerupere). A urmat cursurile şcolii primare în satul natal Hăghig, unde tatăl său Elie Rauca-Răuceanu era învăţător, apoi pe cele ale Gimnaziului Românesc „Andrei Şaguna” din orașul Braşov. A fost student al facultăţilor de drept din Budapesta şi Cluj-Napoca, obţinând titlul de doctor în ştiinţe juridice. În anul 1915, a fost asesor al Instanţei Tutelare de pe lângă Tribunalul Odorhei, iar în anul 1916, a îndeplinit funcţia de subprefect al judeţului respectiv.
După Marea Unire de la 1 Decembrie 1918, şi-a început activitatea de funcţionar public, în judeţul Treiscaune, ca prim-pretor la Pretura Plăşii Sfântu-Gheorghe. În perioada aprilie 1922 - aprilie 1926 și iunie 1927 - iunie 1928, Isidor Rauca-Răuceanu a fost primar al oraşului Sfântu-Gheorghe. Graţie eforturilor sale, în cei cinci ani, cât a fost primarul oraşului, s-au rezolvat o serie de probleme de mare importanţă urbanistică.
În timpul mandatului său, a început acțiunea de mutare a târgului de vite din Piața Centrală a orașului și extinderea parcului; în anul 1925, Prefectura județului Treiscaune primește propunerea de numire a noului parc din Piața „Regina Maria” cu numele Parcul „Isidor Rauca”, primar al orașului care a mutat din parcul respectiv oborul de vite.
O altă mare realizare de importanță vitală pentru viața locuitorilor orașului, a fost proiectarea și începerea realizării sistemului de alimentare cu apă potabilă a orașului, prin puțuri de adâncime forate în lunca Râului Olt. A fost concepută o strategie de modernizare a localităţii eşalonată pe mai mulţi ani. S-a început cu centrul oraşului. Piaţa mare a fost estetizată şi reprofilată funcţional. În locul „oborului murdar” s-a extins şi amenajat un „frumos parc englezesc”, care, de fapt, a şi purtat numele de Isidor Rauca-Răuceanu, timp de mai mulţi ani. A început acţiunea de canalizare a principalelor străzi din oraş şi de asfaltare a trotuarelor şi a străzilor centrale. Au fost renovate clădirile publice (sala teatrului după modernizare era printre cele mai frumoase săli de spectacole din zonă). În Şugaş-Băi s-au construit restaurantul şi centrala termică la Baia Caldă şi s-a realizat conectarea staţiunii la reţeaua electrică şi telefonică a oraşului Sfântu-Gheorghe.
La finalul mandatului său, ziarul local „Szekely Nep” consemna: „Trebuie recunoscut că primarii care s-au perindat în ultimii 100 de ani, nu au făcut în acest timp atâtea lucruri bune şi frumoase câte a făcut primarul Rauca-Răuceanu, în timp de 7 ani”. Împreună cu fratele său, dr. Vicenţiu Rauca-Răuceanu, fost prefect al judeţului Treiscaune, în perioada 1922-1926, deputat şi fruntaş politic al Partidului Naţional Liberal, Isidor Rauca-Răuceanu a fost o personalitate proeminentă a oraşului Sfântu-Gheorghe şi a judeţului Treiscaune, posesor al decoraţiei „Coroana României”, în grad de cavaler. A fost coproprietar şi redactor al ziarului independent „La Noi”. Deoarece nu a avut copii, a acordat burse „pentru patru copii ai unor oameni săraci şi invalizi de război, dintre care doi români şi doi unguri”, pentru a urma cursurile liceale. În perioada 1929-1948, a practicat avocatura, în Brașov și Sfântu-Gheorghe (în locuința proprie de pe actuala stradă Korosi Csoma Sandor, nr. 3, actualul sediu al AFACOV, edificiu reabilitat, extins și modernizat de către cunoscutul manager în domeniul reconversiei profesionale, Constantin Gheorghincă).
Și cum orice faptă bună „nu rămâne nepedepsită”, nici prestația de excepție a primarului Isidor Rauca-Răuceanu nu a fost pe placul tuturor. Astfel, este suspendat din funcție, prin Hotărârea nr. 787/1928, în urma denunțului unor consilieri privind „indemnizațiile stabilite funcționarilor încredințați cu executarea lucrărilor pentru constatarea naționalității române”. Șirul de procese, pe această temă, până la nivelul celor mai înalte instanțe judecătorești, a durat până în anul 1940. În sutele de pagini ale celor patru dosare voluminoase aflate la Arhivele Naționale Covasna, se află și următorul pasaj, din apelul adresat Delegației Permanente Județene, de susținere a primarului I. Rauca-Răuceanu, document semnat de peste 80 de cetățeni ai orașului, din care redăm un fragment:
„Rugăm Onorata Delegație Permanentă Județeană a anula hotărârea Consiliului ca fiind nulă, conf. Art. 207 pct. a și b, din Legea pentru unificare administrativă, pentru următoarele motive: … Protestăm energic contra pornirii domnilor consilieri maghiari și a goanei îndreptate contra domnului primar Rauca-Răuceanu. Protestăm pentru aceea că avem convingerea că domnul Primar e pe deplin nevinovat și goana e pornită de 2-3 membri din consiliu, din motive pur personale, fiindcă la unul i-ar trebui postul de jurist consult al orașului, altul ar voi să ajungă primar - «Dumnezeu să ne ferească» -, iar al treilea urmărește alte interese mai nobile și mai rentabile.” (ANC, Fond Primăria Sfântu-Gheorghe, dos. 51/1940).
În timpul regimului comunist a fost hărţuit, anchetat şi cercetat, pentru faptul că a fost unul din conducătorii locali ai „partidelor burgheze”.
La împlinirea a 130 de ani de la nașterea sa, se cuvine să-i cinstim memoria prin introducerea în circuitul public a unor informații referitoare la viața și activitatea sa, prin acordarea numelui său unei străzi din Sfântu-Gheorghe și prin amplasarea unei plăci memoriale pe clădirea fostei sale locuințe.