Istoricul timişorean Constantin C. Gomboş a împlinit 73 de ani

În urmă cu aproape trei ani, am primit o carte de la istoricul militar Constantin C. Gomboş, cu următoarea dedicaţie: „Domnului prof. Vasile Stancu, cu deosebit respect şi să nu mă uite”. Semnează: col. (rtr.) Constantin C. Gomboş, Topliţa, 18 iulie 2010.
O carte care m-a impresionat, „o carte zguduitoare” cum o numeşte profesorul universitar, doctor în istorie, Aurel Pentelescu, în postfaţa volumului. Intitulată „Istorie, suferinţă şi speranţă”, cartea vine să ne reamintească pojarul prin care au trecut românii din Ardealul de Nord în cruntele perioade ale ocupaţiei horthyste, frontului antisovietic, prizonieratului în lagărele din fosta URSS şi în primii ani de după război, când se consolida noua putere. Autorul, prin însemnările şi amintirile părintelui său, Constantin C. Goboş senior, a amintirilor mamei, rudelor şi oamenilor locului, suprapuse evenimentelor istorice reale, petrecute între anii de la Dictatul de la Viena şi primăvara anului 1949, reconstituie tabloul şi atmosfera calvarului prin care a trecut propria-i familie şi-n care a făcut primii săi paşi în viaţă.
De curând, prin luna februarie a acestui an, am primit, de această dată, un CD, având înregistrată cea mai recentă carte a istoricului militar timişorean: „Noi, cei din Calea Lipova”, apărută la Editura Eurostampa, din Timişoara, în anul 2012. Şi de această dată, volumul reprezintă istoria unor trăiri şi simţiri personale, suprapusă evenimentelor reale, din decembrie 1989, de la Timişoara, bazate, de această dată, pe însemnările şi amintirile istoricului Constantin C. Gomboş junior, ofiţer în Brigada 41 Rd. Th., unitate care-şi avea Comandamentul pe Calea Lipovei, din oraşul de pe Bega. Autorul este acel ofiţer care primind misiunea, alături de alţi 10 ofiţeri şi 100 de militari în termen, de a păzi Piaţa Unirii din Timişoara, în zilele de 17-20 decembrie 1989, spre cinstea şi onoarea lor, au intrat pe poarta unităţii cu tot atâta armament şi muniţie cu cât au ieşit la primirea ordinului de luptă. Acelaşi care a absolvit cursurile Şcolii de Ofiţeri Tehnici de Radiolocaţie în 1960, iar în decembrie 1989, avea gradul de locotenent-colonel. Acelaşi care şi-a luat licenţa în istorie, în 1973, şi a finalizat cursul post academic la Academia Militară Generală, în 1980, care în toată cariera sa a obţinut numai calificative de foarte bine. A trecut în rezervă cu gradul de colonel, în aprilie 1995, de pe funcţia de ofiţer 1 la biroul pregătirii de luptă a Brigăzii 41 Rd. Th. din Timişoara.
După ieşirea la pensie, talentul său scriitoricesc şi înclinaţia spre cercetarea istorică au explodat, fapt materializat în numeroase cărţi de autor sau scrise în colaborare cu alte personalităţi ale vieţii cultural-ştiinţifice timişorene: Aurelian D. Stoica, Dan Traian Demeter, Aurel Turcu, Vasile Dudaş, Ioan Haţegan, Sorin Berghian, Mariana Cernicova şi Ioan Rado.
Alături de cele două volume amintite, col. (rtr.) Constantin C. Gomboş a scris încă cinci cărţi de autor: „50 de ani de istorie, 1939-1989 din istoria judeţului Timiş” (2007); „Căpitanul Nicolae Munthiu - ofiţer de naţionalitate română din armata austro-ungară. Scrisori de pe frontul din Galiţia, 1914-1917” (2007); „Am trăit cu demnitate şi respect pentru neamul românesc” (2009); „Dumitru I. Grigorescu - nu aprob, nu dezaprob, povestesc” (2010); „Din poveştile Ariannei...” (2012); şi alte cinci volume în colaborare: „Jertfă pentru ţară, din cronica luptelor pentru apărarea Banatului - august-septembrie 1944” (1997); „Filaret Barbu, jurnal de adolescent” (2003); „Marea Unire reflectată în presa culturală din Banat” (2003); „Din cronologia judeţului Timiş” (2010); „Dincolo de sârma ghimpată... lagărul. Din istoria lagărului de prizonieri din Timişoara, 1941-1945”, două ediţii (2009, 2010), carte pe care am prezentat-o, în martie 2011, în publicaţia noastră „Condeiul ardelean”, subliniind faptul că „volumul constituie o premieră în literatura istorică românească”, având drept temă lagărul militar de la Timişoara.
Despre cărţile sale s-au exprimat, evidenţiind meritele în planul cercetării istorice, academicienii: Florin Constantiniu, Gheorghe Buzatu, Ioan Scurtu, Ioan Aurel Pop; prof. univ. dr.: Aurel Pentelescu, Vasile Dudaş, Ioan Haţegan, Gheorghe Anghel, Ioan Munteanu, Horia Ciocârlie, Tiberiu Ciobanu; scriitorii şi publiciştii: Aurel Turcuş, Constantin Mustaţă, Iosif Băcilă, Adrian Dinu Racheru, Vasile Stancu ş.a..
Alături de activitatea editorială, făcând referire la apariţia cărţilor mai sus menţionate, istoricul Constantin C. Gomboş s-a dovedit a fi un harnic colaborator, prin publicarea a numeroase eseuri, articole, reportaje ori memorialistici, al unor cotidiene, săptămânale sau reviste de prestigiu din ţară şi de peste hotare. Colaborările sale se regăsesc în revistele „Coloana Infinitului”, „Columna 2000”, „Dacoromania”, unde îndeplineşte şi funcţia de redactor, sau în „Observatorul Militar”, „Revista de Istorie Militară”, „Magazin Istoric”, „Historia”, „România Eroică”, „Renaşterea Bănăţeană”, „Rezerva Oştirii Române”, „Clio”, „Tricolorul”, „Patrimonium Banaticum”, „Lumina Divină”, „Floare de Latinitate” (Uzdin - Serbia), „Tibiscus” (Uzdin - Serbia), „Almăjana”, „Analele” Muzeului Banatului, Universităţii de Vest - Timişoara, Universităţii Petrol-Gaze - Ploieşti, „Sangidava”, „Familia Română”, „Revista Ilustrată”. De asemenea, este un participant activ la o multitudine de manifestări ştiinţifice, naţionale şi internaţionale privind cercetările în domeniul istoriei naţionale şi, mai cu seamă în domeniul militar, desfăşurate la: Braşov, Făget, Alba-Iulia, Topliţa, Brad, Jimbolia, Iaşi, Ploieşti, Focşani, Bozovici, Lugoj, Păuliş şi Ţebea (România), Uzdin, Torac, Satu-Nou, Novi Sad şi Zrenianin (Serbia), Zvolen şi Banska Bistrika (Slovacia), Viena (Austria), Budapesta (Ungaria).
A îndeplinit şi îndeplineşte şi în prezent diferite funcţii în cadrul unor organizaţii nonguvernamentale, cum ar fi: vicepreşedinte al filialei Timiş „Col. Ion Enescu” a Asociaţiei Naţionale a Cadrelor Militare în Rezervă şi Retragere şi preşedinte al filialei Timişoara a Comisiei de Istorie Militară. Este membru fondator al Asociaţiei Judeţene „Cultul Eroilor”, membru al Societăţii Scriitorilor Militari din Bucureşti, membru în conducerea filialei Timişoara şi al celei din Lugoj a Societăţii de Ştiinţe Istorice, membru de onoare al filialei Timişoara a Senatului Ligii Culturale „Fiii Gorjului de pretutindeni”.
În anul 2009, a fost distins cu premiul PRO CULTURA TIMISIENSI pentru întreaga activitate desfăşurată şi merite deosebite în promovarea artei şi a culturii timişene, acordat de Consiliul Judeţean Timiş şi cu PREMIUL DE EXCELENŢĂ pentru eseu şi documentar istoric la Festivalul Internaţional de Creaţie şi Literatură Religioasă „Lumină Lină” de la Timişoara. Ca urmare a bogatei activităţi obşteşti şi a acţiunilor sale permanente pentru sporirea prestigiului ANCMRR, a apărării onoarei şi demnităţii gradului, a calităţii de istoric militar, colonelului Constantin C. Gomboş i s-au decernat peste 40 de diplome şi medalii aniversare din partea unor asociaţii, ligi culturale, fundaţii şi conduceri ale instituţiilor universitare şi militare din judeţul Timiş, din Ţară şi din Republica Serbia.
Acum, la împlinirea frumoasei vârste de 73 de ani, redacţia publicaţiei „Condeiul ardelean” vă urează mulţi ani fericiţi, sănătate şi putere de muncă pentru a scrie cât mai multe cărţi despre momentele glorioase şi fundamentale ale Istoriei Naţionale!
Personal, domnule colonel, nu v-am uitat. Vă doresc condei viguros încă mulţi ani de acum înainte, împliniri editoriale numeroase şi depline, bucurii şi fericire alături de frumoasa dumneavoastră familie!
La Mulţi Ani!

Categorie: