Limba română, sacrifificată de dragul majorităţii

UDMR a câştigat, prin proiectul de lege elaborat de ministrul pedelist al Educaţiei, Daniel Funeriu, tot ceea ce nu a reuşit să câştige începând cu anul 1990 şi până acum. Învăţământ în limba minorităţilor de la grădiniţă până la facultate, transport, cazare şi masă gratuite pentru elevii minoritari care nu pot studia în localităţile în care locuiesc, finanţare suplimentară pentru şcolile minorităţilor şi, mai ales, dreptul de a studia Istoria şi Geografi a în limba maternă - toate aceste prevederi, inacceptabile pentru miniştrii Educaţiei de până acum, au fost înghiţite pe nemestecate de ministrul Funeriu.
Niciun preşedinte al României, premier sau ministru al Educaţiei nu a acceptat până acum să transforme în literă de lege solicitările integrale ale UDMR. Cererile maximale ale Uniunii sunt, însă, pe cale să fie consfinţite în noua Lege a Educaţiei, a cărei dezbatere a început, cu chiu, cu vai, în Comisia pentru Învăţământ a Camerei Deputaţilor.
Potrivit proiectului, minorităţile au dreptul la învăţământ în limba maternă „la toate nivelurile, tipurile şi formele de învăţământ preuniversitar”. Articolul 9 arată că „în funcţie de necesităţile locale, se pot organiza, la cerere şi în condiţiile legii, grupe, clase sau unităţi de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale. În cadrul unităţilor sau secţiilor cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în localitate, se pot organiza clase liceale şi profesionale cu grupe de elevi de diferite profi luri, în condiţiile legii”.
Elevii provenind din cadrul minorităţilor au parte de un privilegiu de care nu se bucură elevii români. Dacă nu pot studia în limba maternă în localitatea în care locuiesc, atunci statul le decontează transportul, precum şi cazarea şi masa în cadrul internatului şcolii în care vor să înveţe. Legea prevede că „elevii aparţinând minorităţilor naţionale care, în localitatea de domiciliu, nu au posibilitatea de a învăţa în limba maternă, sunt sprijiniţi prin decontul transportului la cea mai apropiată şcoală cu predare în limba minorităţii respective sau primesc cazare şi masă gratuite în internatul unităţii de învăţământ cu predare în limba minorităţii respective unde au fost şcolarizaţi”.
Facilitatea este cel puţin ciudată, având în vedere că mulţi şcolari români care locuiesc în localităţi mici, fără şcoală, merg kilometri întregi pe jos pentru a ajunge să înveţe. Pentru elevii români nu este prevăzută în lege niciun fel de subvenţie pentru transport, cazare şi masă dacă aleg sau sunt nevoiţi să înveţe în altă localitate.
O altă discriminare pozitivă se referă la regimul înfiinţării unităţilor şcolare. O grădiniţă din sistemul naţional de învăţământ se înfiinţează doar dacă poate înscrie minimum 150 de preşcolari, iar o şcoală are nevoie de minimum 300 de elevi, lucru care a dus până acum la închiderea multor şcoli de la sate, iar elevii români sunt nevoiţi să bată kilometri întregi zilnic pentru a merge la şcoli din localităţile apropiate. În schimb, proiectul lui Funeriu prevede că se pot înfiinţa şcoli cu predare în limba minorităţilor „indiferent de efectivul de elevi”.

„Pe raza unei unităţi administrativ-teritoriale, cu mai multe instituţii de învăţământ cu predare în limbile minorităţilor naţionale, funcţionează cel puţin o unitate şcolară cu personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi. În cadrul unităţilor de nivel gimnazial sau liceal, cu predare în limbile minorităţilor naţionale, singulare în municipiu sau oraş, se acordă personalitate juridică, indiferent de efectivul de elevi”, arată un articol al legii.
Şcolile cu predare în limba maternă a minorităţilor vor avea parte şi de fi nanţare suplimentară, motivul fi ind, paradoxal, tocmai faptul că au un număr mic de elevi şi sunt izolate „lingvistic şi geografic”. Prevederea este aplicabilă şi şcolilor cu predare în limba română, dar nu acestea au prevalat la elaborarea legii, articolul făcând referire, în primul rând, la cele cu predare în limba minoritarilor.
„În finanţarea de bază a unităţii de învăţământ preuniversitar cu predare în limbile minorităţilor naţionale, costul standard per elev şi preşcolar se calculează după un coefi cient mărit pe baza factorilor de corecţie, luând în considerare limba de predare. În cazul acestor unităţi se are în vedere izolarea lingvistică, geografi că şi numărul redus de elevi şi preşcolari. Acest coefi cient de limbă se aplică şi în cazul unităţilor şcolare în limba română, afl ate în condiţii similare”, se arată în textul legii.
Fostul ministru al Educaţiei, Ecaterina Andronescu (PSD), spune că minorităţile „au câştigat toate drepturile pe care şi le-au dorit, în condiţiile în care oricum România era dată ca exemplu în materie de drepturi ale minorităţilor pentru toate celelalte state din Europa”. Andronescu a mai spus că va încerca să determine adoptarea unor prevederi prin care să li se acorde şi elevilor români drepturi similare cu cele ale minoritarilor.

Limba română e străină, calificativele sunt proprii

Cea mai controversată prevedere este cea care reglementează predarea disciplinelor şcolare. Legea prevede expres că „în învăţământul primar, gimnazial şi liceal cu predare în limbile minorităţilor naţionale, Istoria şi Geografi a României se predau în aceste limbi”. Singura obligaţie a profesorilor este să folosească numele personajelor istorice şi toponimele din limba română. De asemenea, Limba Română li se va preda minoritarilor după manuale speciale, precum o limbă străină. În primele clase de şcoală, până şi califi cativele elevilor vor fi date în limba minorităţilor, contrazicând însă chiar un alt text din aceeaşi lege, care prevede că documentele şcolare se întocmesc numai în limba română.
Aceste prevederi au fost sursa multor scandaluri politice din ultimii 20 de ani. Premierul Tăriceanu, spun surse politice, a blocat, în 2007, lansarea în discuţie publică a pachetului de legi ale Educaţiei, elaborat de fostul ministru Cristian Adomniţei, chiar cu o seară înainte de organizarea evenimentului, în urma unei dispute cu preşedintele UDMR, Marko Bela. Liderul Uniunii îi ceruse lui Tăriceanu ca în lege să fie prevăzută predarea Istoriei şi a Geografi ei României în limbile minorităţilor naţionale, iar premierul de atunci a preferat să blocheze pachetul legislativ liberal, care nici nu a mai avut de atunci susţinere politică.
Fostul ministru Cristian Adomniţei a declarat pentru „Jurnalul Naţional” că legea lui Funeriu conţine discriminări pozitive la adresa elevilor din cadrul minorităţilor naţionale şi că aceasta este „o cedare evidentă a PD-L în faţa UDMR”. „Nicio minoritate din Europa nu benefi ciază de aşa ceva. Singurele exemple pe care le foloseşte UDMR sunt Spania, care are un regim separat pentru Catalonia, dar Spania e stat federal, şi Suedia, pentru minoritatea fi nlandeză.
În rest, niciun stat nu face asemenea excepţii pentru minorităţi, cu atât mai puţin Ungaria, în raport cu elevii din minoritatea română. Aş vrea să văd şi eu PD-L că este la fel de înfocat apărător al drepturilor românilor din Ungaria, dar PSD a vândut interesul naţional pe interesul politic”, a declarat Adomniţei.

(Articol, de Monica Iordache Apostol, preluat din ziarul „Jurnalul Naţional”, din 28 aprilie 2010)