Mamei dintre stele
Pr. Ioan Tămaş Delavâlcele
Mi-ai cântat cu glas de lacrimi
Legănându-mă alene
Alinându-mi cu-al tău cântec
Lacrima ivită-n gene.
Mi-ai citit în ceasuri sfi nte
Din Cazănii şi Scriptură
A lui Dumnezeu iubire
Ele-n inimă-mi crescură.
De durerea altor lacrimi
Te-am văzut plângând pe tine
Şi de-atuncea port durerea
Altora şi eu în mine.
Într-o toamnă prea târzie
M-a răpit de lângă tine
Lumea largă şi pustie.
Ai vărsat atunci amare
Mii de lacrimi în năframă
Şi cu inima zdrobită
M-ai pierdut în zare mamă.
Mult umblai de-atunci în lume
Multe ochii mei văzură,
Multe şoapte mă chemară
Multe vânturi mă bătură.
Astăzi tot străin şi singur
Tot departe sunt de casă,
Dar sunt fericit măicuţă
Tu fi ind cea mai aleasă.
Şi mai ştiu c-o dată-n ceruri
Unde nu mai sunt suspine
Roagă-te măicuţă dragă
Pentru cel iubit de tine.
Dumnezeu să-ţi dăruiască
Scumpă mamă mângâiere,
Mâna lui să-ţi şteargă ochii
De-orice lacrimi şi durere.
Adaugă comentariu nou