„Maraton” de Istoria Artei la Bucureşti

Activităţi de cercetare a Istoriei Artei s-au desfășurat, în perioada 16-19 aprilie 2019, la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Palatul Parlamentului

A treia săptămână din luna aprilie a fost una plină de activităţi pentru studenţii din centrele artistice universitare din Bucureşti, Cluj-Napoca şi Iaşi, selectaţi să participe la Workshop-ul de Teorii şi Metode în Cercetarea Istoriei Artei în intervalul 16-18 aprilie 2019. workshop-ul intensiv cu o durată de trei zile are loc pe rând în fiecare dintre marile centre universitare amintite. Iniţiat în 2018, workshop-ul se adresează studenţilor din departamentele de Istoria şi Teoria Artei din Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti, Universitatea de Artă şi Design din Cluj-Napoca şi Universitatea de Arte „George Enescu” din Iaşi. Acesta constă în trei module a câte trei zile, la care participă 15 studenţi, câte 5 din fiecare Universitate. Modulul organizat de Facultatea de Istoria şi Teoria Artei din cadrul Universităţii Naţionale de Arte din Bucureşti este acesta, care s-a desfăşurat deja şi la care ne referim în rândurile de faţă, urmând acum cel de la Cluj-Napoca, în intervalul 16-18 mai, şi cel de la Iaşi, între 30 mai şi 1 iunie.
Toată ziua de 19 aprilie a fost rezervată Conferinţei Naţionale de Istoria Artei „ITAmix 7”, organizată de Universitatea Naţională de Arte din Bucureşti şi Centrul de Studii Vizuale. Conferinţa, ajunsă la ediţia cu numărul 7, are loc în fiecare primăvară la UNArte şi se adresează studenţilor şi masteranzilor de la departamentele de Istoria Artei şi celor din domenii conexe, iar anul acesta s-au înscris cu prezentări 18 studenţi şi masteranzi, cu teme diverse care acoperă problematici de istoria artei începând din perioada medievală până în cea contemporană. Printre temele grupate în patru secţiuni s-a numărat „Pallady, desenatorul”, a Iuliei Vucmanovici de la UNArte Bucureşti, „Note despre maniera şi prestezza lui Tintoretto”, prezentată de Oana Stan (UNArte Bucureşti), „Criza identitară şi creativitatea lui Vincent van Gogh”, de Nicolae Miriuţă (UNArte Bucureşti), „Moartea şi preocuparea pentru viaţa de dincolo la sfârşitul Evului Mediu”, de Sofia Matache (UNArte Bucureşti), şi lista poate continua… Lucrarea mea din cadrul conferinţei, cu titlul „De la obiect la mediu artistic: motivul oglinzii în Istoria Artei”, s-a concentrat în jurul motivului oglinzii în artă, urmărind trecerea şi evoluţia de la oglinda ca obiect la oglinda ca mediu artistic, de la tabloul cu oglindă la tabloul ca oglindă, precum şi utilizarea oglinzii în arta zilelor noastre. Totodată, mi s-a oferit ocazia de a modera ultima secţiune a conferinţei. Lucrările prezentate au iscat numeroase dezbateri.
Nou sezon expoziţional la Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Palatul Parlamentului
Această săptămână, ca un maraton de Istoria Artei, în care s-au purtat discuţii pe teme diverse, au avut loc vizite în diferite galerii şi spaţii de artă contemporană, iar în pauze, pe cont propriu, am vizitat muzee şi clădiri istorice, s-a încheiat cu o vizită la Muzeul Naţional de Artă Contemporană (MNAC) din Palatul Parlamentului, unde vineri seara, pe 19 aprilie, a fost deschisă publicului o amplă expoziţie sau, mai bine spus, o serie de cinci expoziţii, în cadrul sezonului expoziţional de primăvară, ce reunesc artişti din diferite generaţii, nume mari precum Ion Grigorescu, Paul Neagu sau Matei Bejenaru şi lucrări realizate în toate mediile artistice, tradiţionale şi noi: pictură, sculptură, instalaţie, video, fotografie, colaj ş.a.. Dintre aceste expoziţii, voi vorbi pe scurt despre două.
Expoziţia „Renault şi arta. O istorie vie, 1967-2019”, de la parterul muzeului, curatoriată de istoricul Ann Hindry, pune în valoare colecţia Renault a MNAC-ului, o colecţie cu un profil original ce reuneşte 18 artişti din mai multe generaţii, din diferite ţări, cu practici foarte diverse, emblematici pentru această istorie originală. Expoziţia organizată în cadrul Sezonului România - Franţa 2019, aduce laolaltă nume mari din istoria artei, precum Arman, Jean Dubuffet, Henri Michaux, Juan Mirò, Jean Tinguely, Victor Vasarely şi nu numai, iar participanţii au astfel ocazia să intre în contact cu opera acestor artişti ce s-au impus în istoria artei universale. Expoziţia se poate vizita până în 20 iulie.
Artişti harghiteni în expoziţia „Văzând istoria (1947-2007)”
Etajul 1 al muzeului e ocupat de ampla expoziţie cu titlul „Văzând istoria (1947-2007)”, care aduce în faţă artişti din intervalul amintit în titlu, artişti printre care am remarcat şi 3 harghiteni. În expoziţie se găseşte litografia „Bărci pescăreşti”, de Drocsay Imre din Miercurea-Ciuc, tapiseria „Viaţa”, de Berta Benko Mrazek din Tânoviţa, şi un print digital, de Bartha Jozsef din Odorheiu-Secuiesc. Pentru prima dată în cei 18 ani de existenţă, Muzeul Naţional de Artă Contemporană dedică propriei colecţii cel mai generos spaţiu al muzeului, într-un program pe termen lung, cu o miză înnoitoare: Istoria Artei Contemporane din România (1947-2007), revizitată într-un discurs expoziţional care pune pe acelaşi plan dimensiunea documentară şi cea artistică, producţia de obiect cultural şi contextul în care aceasta a avut loc. Astfel, istoria recentă a României intră în dialog cu istoria artei prin intermediul uneia dintre cele mai eclectice colecţii muzeale de la noi. Moştenită în mare proporţie pe cale instituţională şi reflectând, până în anii '90, mecanismele de achiziţii ale vechilor structuri comuniste de propagandă culturală, colecţia Muzeul Naţional de Artă Contemporană din Palatul Parlamentului este în măsură să ofere o privire nuanţată asupra vieţii artistice din România, nu doar după criterii de valoare, ci şi din perspectiva complexă a contextului social, economic şi al directivelor politice care au influenţat-o. „Văzând istoria (1947-2007)” este gândită ca o platformă deschisă de prezentare, analiză şi dezbatere, realizată pe principiile curatoriatului colectiv şi destinată unei continue transformări prin acumularea de cunoaştere.
Marile vernisaje de primăvară şi de toamnă, organizate de MNAC pe toate nivelurile sediului din Palatul Parlamentului, au devenit evenimente de referinţă în viaţa culturală bucureşteană şi naţională. Expoziţiile prezintă lucrări diverse, de la noi media până la cele tradiţionale, de la artă conceptuală până la bandă desenată, sau arhitectură, design şi planificare urbană, atât în contexte tematice, cât şi monografice.

Categorie: