In memoriam Academician Alexandru Surdu (1938-2020), un statornic susţinător al dăinuirii culturii româneşti din judeţele Covasna şi Harghita

Vestea tristă a trecerii la cele veşnice a academicianului Alexandru Surdu ne-a întristat profund, alăturându-ne, şi noi românii din judeţele Covasna şi Harghita, numeroaselor mesaje şi articole apărute în mass-media şi pe reţelele de socializare, care pun în evidenţă calităţile ilustrului cărturar patriot şi implicarea sa de excepţie desfăşurată pe tărâm academic şi al societăţii civile, în mod deosebit în cadrul Asociaţiunii ASTRA.
Academicianul Alexandru Surdu a fost şi un mare prieten al românilor din Covasna şi Harghita, un susţinător consecvent şi pragmatic al afirmării culturii româneşti din sud-estul Transilvaniei. În acest sens, prezentăm participarea sa la trei evenimente importante pentru asigurarea cadrului instituţional cercetării şi afirmării istoriei şi culturii românilor din judeţele Covasna şi Harghita, respectiv: masa rotundă cu tema „Cultura şi spiritualitatea românească din judeţul Covasna - trecut, prezent şi viitor”, organizată de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna”, la Sfântu-Gheorghe, în 3 iulie 1993; cea de-a 93-a Adunare Generală a Asociaţiunii ASTRA, manifestare naţională care a avut loc în zilele de 17-18 octombrie 1997, la Sfântu-Gheorghe; demersurile întreprinse de preluare sub egida Academiei Române a Centrul European de Studii Covasna-Harghita (1997).
1. La masa rotundă cu tema „Cultura şi spiritualitatea românească din judeţul Covasna - trecut, prezent şi viitor” - moderată de Mitropolitul cărturar acad. Antonie Plămădeală - au participat personalităţi importante ale mediului academic şi ale vieţii publice, printre care: acad. Pr. prof. univ. dr. Mircea Păcurariu, profesorii universitari Grigore Zanc şi Gheorghe Lazarovici din Cluj-Napoca, reprezentanţii Preşedinţiei României (Victor Opaschi), Academiei Române (acad. Alexandru Surdu), Secretariatului de Stat pentru Culte (acad. Gheorghe Vlăduţescu), Ministerului Culturii (Mircea Tomuş), Ministerului Învăţământului (Sorin Ionescu), Consiliului Naţional al Audiovizualului (Tudor Gheorghe), Arhivelor Statului (Virgil Teodorescu), prefecţii, protopopii şi liderii societăţii civile din judeţele Covasna şi Harghita.
În urma dezbaterilor care au avut loc, participanţii au adoptat un Memorandum, document în care se stabileau obiectivele care urmau să fie realizate de către instituţia semnatară a Memorandumului. La rândul său, cu acest prilej, academicianul Alexandru Surdu, cu spiritul său pragmatic şi vizionar, a adresat Prezidiului Academiei Române următorul raport:
„Subsemnatul Surdu Alexandru, vicepreşedintele coordonator al Secţiei de filosofie, psihologie şi pedagogie a Academiei Române, delegat de către Preşedintele Academiei Române să participe la masa rotundă „Cultura şi spiritualitatea românească din judeţul Covasna - trecut, prezent şi viitor”, Sfântu-Gheorghe, 3 iulie 1993, vă aduc la cunoştinţă următoarele:
Reprezentanţii judeţelor Covasna şi Harghita au prezentat situaţia deosebit de grea în care îşi desfăşoară activitatea instituţiile bisericeşti, de învăţământ şi de cultură româneşti din aceste zone. S-a ajuns la concluzia că trebuie făcute demersuri la Preşedinţia Ţării şi la Guvernul României.
Există însă probleme concrete, mai ales din domeniul culturii, care nu ţin de competenţa Preşedinţiei sau a Guvernului şi nici n-ar putea fi rezolvate de către acestea, ci doar sprijinite eventual financiar. Dintre problemele respective am desprins câteva care, în mod evident, ar putea fi soluţionate prin contribuţia directă a Academiei.
1. Înfiinţarea în cadrul Academiei Române a unui Comitet interdisciplinar de studiu al problemelor etno-culturale din sud-estul Transilvaniei, din care să facă parte arheologi, istorici, etnologi şi folclorişti, antropologi şi sociologi. Scopul acestui Comitet ar fi acela de a valorifica critic teoriile, concepţiile şi cercetările ştiinţifice referitoare la zonele în discuţie şi iniţierea de noi cercetări, eventual în cadrul unor programe sprijinite guvernamental.
2. Publicarea în cadrul Editurii Academiei Române a unei reviste lunare de genul „Românitatea din sud-estul Transilvaniei”, ca organ al Comitetului respectiv.
3. Publicarea şi eventual republicarea la Editura Academiei Române a unor culegeri de studii mai ample sau monografii despre zonele din sud-estul Transilvaniei.
4. Publicarea de studii referitoare la zonele respective în revista „Academica”.
5. Sprijinirea manifestaţiilor cultural-ştiinţifice organizate de Liga Cultural-Creştină „Andrei Şaguna” din Sfântu-Gheorghe şi iniţierea unor astfel de manifestări cu participarea cercetătorilor din institutele Academiei Române.
6. Expedierea în zonele respective a cărţilor publicate de Editura Academiei Române şi a revistelor cultural-ştiinţifice ale Academiei.
7. Efectuarea unor donaţii de cărţi şi colecţii de reviste în perspectiva reorganizării muzeelor şi a bibliotecilor româneşti publice din judeţele Covasna şi Harghita.
Bucureşti, 11 iulie 1993, Cu deosebită stimă, Alexandru Surdu”
Din păcate, multe din propunerile sale - judicios formulate şi relativ uşor de realizat, nu au găsit ecoul necesar la conducerea Academiei, dar o altă parte au fost înfăptuite, prin efortul societăţii civile locale, mai ales după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei.
2. După reînfiinţarea Despărţământului ASTRA „Covasna - Harghita”, în anul 1996, un mare pas care a înlesnit racordarea celor două judeţe la mişcarea astristă l-a constituit desfăşurarea celei de-a 93-a Adunări Generale a ASTREI, în zilele de 17-18 octombrie 1997, la Sfântu-Gheorghe. La acest eveniment cultural deosebit, au participat importante personalităţi ale vieţii publice româneşti, în rândul cărora s-au aflat: IPS Ioan Selejan, în prezent Arhiepiscop al Timişoarei şi Mitropolit al Banatului, academicienii Alexandru Surdu şi Horia Colan, scriitorii George Muntean, George Pruteanu, Grigore Vieru, Ion Ungureanu, Valeriu Matei, Nina Josu, Nicolae Dabija, Mihai Ungheanu, profesorii universitari şi cercetătorii Dumitru Acu, Ilie Bădescu, Corneliu Bucur, Victor Grecu, Gheorghe Pop, Elena Macavei, Vasile Bozga ş.a..
Ca de obicei, conferinţa academicianului Alexandru Surdu, rostită în plenul adunării, a fost plină de înţelepciune, profunzime şi pragmatism. Distinsul orator a pledat pentru reluarea cercetărilor interdisciplinare referitoare la istoria zonei, inclusiv privind evoluţia raporturilor interetnice, editarea unor studii despre activitatea ASTREI în sud-estul Transilvaniei, organizarea Universităţii de Vară „Izvorul Mureşului” pentru cercetătorii din Ţară şi străinătate preocupaţi de problematica păstrării şi afirmării identităţii naţionale româneşti în medii multietnice, şi altele. Pornind de la o profundă cunoaştere a realităţilor interetnice din judeţele Covasna şi Harghita, academicianul Alexandru Surdu a evidenţiat necesitatea sporirii contribuţiei culturii la normalizarea relaţiilor interetnice şi pentru „conturarea unui punct de vedere propriu al Asociaţiunii”, racordat la spiritul vremii, faţă de problematica acestei zone multietnice, din inima României.
3. Demersurile întreprinse în anii 1996-1997, de preluare sub egida Academiei Române a Centrul European de Studii Covasna-Harghita au fost susţinute de academicienii Ionel Valentin Vlad, preşedintele Academiei Române, Alexandru Surdu, vicepreşedinte al Academiei, Emil Burzo, preşedintele filialei Cluj a Academiei, Valer Dorneanu, preşedintele Curţii Constituţionale, prof. univ. dr. Radu Baltasiu, directorul Centrului European de Studii în Problemele Interetnice al Academiei, Eugen Popescu, preşedintele Fundaţiei Naţionale pentru Românii de Pretutindeni ş.a..
Hotărârea Biroului Prezidiului Academiei Române, prin care s-a aprobat funcţionarea Centrului European de Studii Covasna-Harghita sub egida Academiei Române - demers la care academicianul Alexandru Surdu a contribuit din plin -, reprezintă recunoaşterea activităţii ştiinţifice şi culturale desfăşurate de această instituţie în cele peste două decenii de la înfiinţarea ei şi, în acelaşi timp, cea mai mare realizare din punct de vedere al funcţionării unei instituţii identitare româneşti, în spaţiul judeţelor Covasna şi Harghita, după înfiinţarea Episcopiei Ortodoxe a Covasnei şi Harghitei, a Muzeului Naţional al Carpaţilor Răsăriteni de la Sfântu-Gheorghe şi a Centrului Cultural Topliţa.
Sunt doar trei argumente, pe lângă multe altele, care vorbesc convingător despre contribuţia distinsului cărturar braşovean, acad. Alexandru Surdu, la asigurarea cadrului instituţional necesar cercetării şi dăinuirii culturii româneşti în sud-estul Tranilvaniei. Biblioteca „Nicolae Colan” păstrează la loc de cinste majoritatea volumelor semnate de filosoful Alexandru Surdu - cu autografe -, iar în sufletele şi mintea noastră rămân întipărite amintirile despre numeroasele întâlniri cu OMUL de spirit românesc, inconfundabilul intelectual ardelean, păstrător al tradiţiilor braşovene, şaguniene şi astriste. Bunul Dumnezeu să-l odihnească în pace, iar pe noi să ne călăuzească în tot ceea ce trebuie făcut, pentru a-i cinsti memoria acestui mare bărbat, care prin întreaga sa operă, şi-a câştigat un loc de cinste în galeria personalităţilor de frunte ale Neamului Românesc.

Categorie: