In memoriam dr. Ecaterina Anton, născută Kelemen (1956-2005)

Direcţia Judeţeană Covasna a Arhivelor Naţionale, împreună cu Facultatea de Arhivistică din cadrul Academiei de Poliţie „Alexandru Ioan Cuza” Bucureşti şi Asociaţia Arhiviştilor şi Prietenii Arhivelor Covasna au organizat, în a doua jumătate a lunii iunie, simpozionul cu tema „In memoriam Ecaterina Anton”. Iniţiativa organizării evenimentului a pornit de la foştii studenţi ai regretatei profesoare dr. Ecaterina Anton, născută Kelemen (1956- 2005) şi şi-a propus să evidenţieze personalitatea acesteia şi activitatea desfăşurată în calitate de cadru didactic la Facultatea de Arhivistică. La începutul manifestării, participanţii la simpozion au vizitat spaţiile destinate relaţiilor cu publicul, sala de studiu, laboratorul de restaurare, atelierul de legătorie, spaţiile destinate prelucrării arhivistice şi depozitării documentelor aflate în păstrarea Direcţiei Judeţene a Arhivelor Naţionale Covasna (DJAN) şi au vizionat expoziţia „Sigilii şi semnături autografe pe documentele din arhivele covăsnene, din secolele XVI-XIX”.
Lucrările simpozionului, moderate de dr. Ana Felicia Diaconu şi dr. Pal Antal Alexandru, s-au desfăşurat la Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”, în prima parte fiind prezentate comunicări şi intervenţii care au evocat personalitatea lector univ. dr. Ecaterina Anton, iar în partea a doua unele lucrări de arhivistică şi istorie. Oameni foarte apropiaţi profesoarei Ecaterina Anton, deopotrivă cadre didactice şi foşti studenţi ai Facultăţii de Arhivistică, precum şi arhivişti care au urmat cursurile de Paleografie maghiară, au prezentat aspecte ale profilului său profesional şi moral, cât şi pagini din activitatea didactică şi cea de cercetare şi valorificare ştiinţifică a documentelor. Colegii din Arad, Baia-Mare (oraşul natal al Ecaterinei Anton), Cluj-Napoca ş.a., au transmis mesaje de preţuire faţă de personalitatea profesoarei care a iniţiat, în tainele limbii şi paleografiei maghiare, generaţii de studenţi şi de arhivişti din cadrul instituţiei Arhivelor Naţionale.
În mesajul DJAN Arad, adresat participanţilor la simpozion, se spune: „Ne adresăm regretul că nu suntem alături de dumneavoastră la această acţiune, dar şi admiraţia pentru ceea ce întreprindeţi... Ecaterina Anton - Katy -, chiar dacă a plecat de la noi, a rămas în sufletele noastre şi nimeni nu o va lua de aici. Ne va fi pildă de urmat, iar amintirea ei eternă”. „A reconstitui viaţa de odinioară a unui loc este o problemă complexă şi dificilă, care tentează însă cercetătorul prin vraja pe care o exercită şi curajul pe care îl inspiră speranţa unor rezultate nebănuite şi relevante - se menţionează în mesajul DJAN Maramureş. Dacă există, ca şi în cazul doamnei Ecaterina Anton, şi o motivaţie de ordin sentimental, munca de cercetare poate să devină cu atât mai palpitantă.”
Un consistent şi emoţionant mesaj, intitulat „Ecaterina Anton - om şi profesionist exemplar”, au adresat simpozionului arhiviştii DJAN Cluj, sub semnătura directorului instituţiei, dr. Ioan Drăgan: „Cinstind memoria profesoarei dr. Ecaterina Anton, colegii din Facultatea de Arhivistică şi din Arhivele Covasnei fac un gest de dreptate pentru care merită felicitări, cu atât mai mult cu cât, în opinia mea, această manifestare este mai mult decât un omagiu datorat unei persoane demne de respect. Ea este o aderare fără echivoc la două principii menite să aducă sănătate morală comunităţii noastre profesionale: dreapta cinstire a înaintaşilor şi preţuirea caracterelor adevărate”. Membrii familiei Anton - soţul, fiica şi ginerele - prezenţi la manifestare, au mulţumit organizatorilor simpozionului pentru ceea ce au întreprins întru cinstirea memoriei profesoarei Ecaterina Anton.
În partea a doua a simpozionului, au fost prezentate interesante comunicări pe teme de istorie şi arhivistică. Prezenţa la simpozion a unor valoroşi specialişti în paleografii, precum Constantin Burac, Pavel Mircea Florea, Maria Dragomir, Olga Murvai, Pal Alexandru Antal, Marin Elisabeta, Ana Dobreanu ş.a., a oferit posibilitatea de a discuta, fie şi succint, aspecte referitoare la formarea noilor specialişti în paleografii şi folosirea eficientă a celor existenţi. În acest sens, au fost formulate unele propuneri care au fost înaintate, spre competentă soluţionare, conducerii Arhivelor Naţionale ale României şi a Facultăţii de Arhivistică. Redacţia anuarului „Hrisovul” al Facultăţii de Arhivistică din Bucureşti, în limita spaţiului disponibil, va publica materialele prezentate în cadrul simpozionului, participanţii propunând găsirea resurselor financiare necesare publicării tezei de doctorat elaborată de prof. Ecaterina Anton, având ca temă breslele din ţinutul Maramureşului, în secolele XVII-XVIII.