Mesajul Tronului prezentat Parlamentului României, în anul 1928
În buna tradiţie a democraţiilor europene, în perioada interbelică, în deschiderea fi ecărei sesiuni parlamentare, era prezentat mesajul Regelui, document care cuprindea priorităţile puse în faţa clasei politice de către Casa Regală. Redăm conţinutul mesajului Tronului din anul 1928, purtând semnătura Regenţei instituită după abdicarea Regelui Carol al II-lea (foto).
„Domnilor Senatori, Domnilor Deputaţi,
Această a doua sesiune ordinară a Corpurilor Legiuitoare este menită să asigure un pas nou în dezvoltarea României întregite, şi anume desăvârşirea operei de consolidare monetară şi financiară. Într-adevăr, după zece ani de muncă şi de jertfe, am putut dobândi condiţiile interne cerute pentru stabilizarea monetară şi cele externe necesare pentru obţinerea concursului din afară. Tratativele ce au urmat cu ajutorul principalelor Bănci de emisiune au ajuns într-un stadiu care ne dă nădejdea să putem în curând duce la deplină înfăptuire consolidarea noastră monetară. Întârzierea ce s-a ivit în îndeplinirea acestei mari nevoi, prelungirea din această cauză a unei circulaţiuni monetare reduse, au sporit însă greutăţile situaţiei interne aşa încât stabilizarea se înfăţişează azi nu numai ca o adevărată operă de consolidare naţională, dar şi ca o condiţie însăşi a progresului, ca nevoie urgentă de îndeplinit. Să nădăjduim, deci, că în jurul ei se va face solidarizarea conştientă a tuturor fi ilor Ţării.
Aşa fiind, prima datorie a acestei sesiuni trebuie să fi e votarea legiuirilor menite să pregătească şi să înfăptuiască operaţia stabilizării, precum şi legile chemate să-i asigure urmările pe viitor, ca de pildă: legea contabilităţii şi a controlului preventiv al banului public. Alături de aceste legiuiri, veţi avea să vă ocupaţi şi de bugetul anului 1929. La votarea lui nu ne îndoim că vă veţi arăta însufl eţiţi de aceeaşi grijă de buna gospodărie fi nanciară şi economică care ne-a îngăduit să avem şi în trecut fi - nanţe ordonate şi bugete echilibrate.
Pentru ca roadele consolidării financiare să poată să fie depline, se im¬pune însă şi mai hotărât continuarea operei de consolidare urmată de la război încoace, îndeosebi în trei mari direcţii: culturală, juridică şi organizare de Stat. Cea culturală, pentru a pregăti elementele necesare dezvoltării viitoare a Ţării. Legea învăţământului profesional şi a învăţământului superior vor răspunde acestor nevoi. Cea juridică, pentru a unifi ca legislaţiunile azi încă deosebite. În acest scop, veţi avea a cerceta proiectul codului penal şi al codului comercial; iar pentru a desăvârşi organizarea de Stat, Guvernul va supune Domniilor-Voastre modifi - carea legii administrative, reorganizarea poliţiei şi jandarmeriei, legile de organizare ale diferitelor Departamente, precum şi cele chemate să desăvârşească această organizare. În sfârşit, legea drumurilor, a muncii, a pescăriilor, a viticulturii, a asigurării vitelor, vor fi chemate să ajute economia naţională prin înlesnirea transporturilor şi prin crescânda şi metodica dezvoltare a diferitelor ramuri ale producţiei.
În relaţiile sale cu celelalte State, România continuă să păşească pe calea ce şi-a tras în scopul unei colaborări cât mai efi cace pentru consolidarea păcei şi pentru dezvoltarea relaţiilor culturale şi economice între popoare. Credincioşi principiilor Societăţii Naţiunilor şi alianţelor noastre defensive, am căutat să întărim şi mai mult siguranţa păcii, aderând la tratatul de renunţare la răsboi, semnat în 27 August la Paris. În acelaşi spirit, un tratat de conciliere şi de arbitraj a fost semnat între România şi Grecia, iar altul va fi semnat zilele acestea cu Statele Unite ale Americii. Negocieri au fost începute la Berlin în vederea unei înţelegeri privitoare la litigiile izvorâte din război. Guvernul Nostru, doritor să ajungă la relaţiuni normale, cari nu pot fi decât în folosul ambelor economii naţionale, nădăjduieşte să ducă aceste negocieri la bun sfârşit.
Veţi avea, nu ne îndoim, tot aşa de vie, astăzi ca şi în trecut, grija înzestrării şi bunului mers al scumpei noastre armate, care merită în toate împrejurările dragostea şi via noastră solicitudine. Legea recrutării va fi supusă în curând cercetării Domniilor- Voastre.
Zece ani după întregirea neamului, convieţuirea noastră cu diferitele minorităţi a risipit multe neînţelegeri şi prejudecăţi şi a dovedit că, în cadru!, intereselor superioare de Stat şi pe deasupra luptelor de partide, se poate urmări tot mai mult o politică de reciprocă încredere şi de hotărât liberalism. Orice măsuri în această direcţie vor fi , deci, bine venite.
Convinşi că strâns uniţi în jurul Guvernului veţi închina puterile Domniilor-Voastre marilor interese ce vă sunt încredinţate, rugăm pe cel A-tot-Puternic să binecuvânteze lucrările Domniilor-Voastre.
În numele MAIESTĂŢII SALE REGELUI M1HAI I,
Declarăm deschisă sesiunea ordinară a Corpurilor Legiuitoare.
NICOLAE - Principe al României, Dr. MIRON CRISTEA - Patriarh al României, GHEORGHE BUZDUGAN (membrii Regenţei - n.n.),
Preşedintele Consiliului de Miniştri şi Ministru de Finanţe - VINTILĂ I. C. BRĂTIANU, Ministrul Instrucţiunii - Dr. C. ANGELESCU, Ministru de Interne - I. G. DUCA, Ministrul Agriculturii şi Domeniilor şi ad-interim la Afacerile Străine - C. ARGETOIANU, Ministrul Sănătăţii şi Ocrotirilor Sociale - I. INCULEŢ, Ministrul Lucrărilor Publice - I. NISTOR, Ministrul Muncii, Cooperaţiei şi Asigurărilor Sociale - Dr. N. LUPU, Ministrul Justiţiei - STELIAN POPESCU, Ministrul Cultelor şi Artelor - AL. LAPEDATU, Ministru de Răsboi - GENERAL DE DIVIZIE ADJUTANT PAUL ANGELESCU, Ministrul Comunicaţiilor - C. D. DIMITRIU, Ministrul Industriei şi Comerţului - L. MRAZEC.
Bucureşti, 15 Octombrie 1928”. Din lectura documentului prezentat, lesne se poate observa faptul că, atunci când clasa politică ştie să mobilizeze toate resursele naţiunii, spre realizarea unor obiective de interes naţional, crizele politice şi cele economice pot fi gestionate corespunzător, în interesul majorităţii populaţiei.

FORUMUL CIVIC AL ROMÂNILOR DIN COVASNA, HARGHITA ŞI MUREŞ
Comentarii
Publică un comentariu nou