Momente din viaţa culturală a românilor din Banatul Sârbesc, în perioada interbelică (III)

Adunarea „Astrei”, care a avut loc la 22 mai 1938, la Vârşeţ, reprezintă, după părerea noastră, punctul culminant al activităţii culturale a românilor din Banatul Iugoslav în perioada interbelică. A fost ales un nou Comitet Central, format din 20 de membri. De preşedinte a fost ales Adam Fiştea, de vicepreşedinţi Ştefan Şperchez (încă un ardelean stabilit în Banatul Sârbesc, la Petrovasâla) şi Pantelimon Jepcea, de secretar general Adam Bulic etc..
Cu această ocazie, a fost organizată şi o amplă manifestare cultural-muzicală, la care au participat coruri, fanfare şi formaţii de căluşari din mai toate localităţile în care exista secţie a „Astrei”. Programul a cuprins în total 32 de puncte, fi ind urmărit de peste 4.000 de spectatori, în mare majoritate din satele învecinate. Programul a avut loc în parcul oraşului. Au fost de faţă şi reprezentanţii ofi cialităţilor de stat, ai Banovinei Dunărene şi ai oraşului Vârşeţ, cât şi ministrul împuternicit al României la Belgrad, Victor Cădere. Aceasta a fost, însă, şi ultima manifestare culturală mai importantă pe care a organizat-o „Astra” în perioada interbelică.
Manifestări culturale importante au fost organizate şi cu ocazia aniversării diferitelor jubilee. Cea mai importantă a fost aniversarea jubileului de 10 ani de apariţie a săptămânalului „Nădejdea” din Vârşeţ, pe data de 4 mai 1937. Comitetul de organizare a acestei manifestări a fost alcătuit din următorii membri: dr. Alexandru Butoarcă, Nicolai Roman, Traian Mucuceanu, Adam Bulic şi Cornel Mata. Participarea la această grandioasă manifestare şi-au anunţat-o societăţile culturale din 27 de localităţi. Numărul jubiliar al „Nădejdei”, care a apărut pe 20 de pagini, publică şi numeroase felicitări trimise de personalităţi de seamă din România, precum Nicolae Iorga, Octavian Goga, Iuliu Maniu, Alexandru Vaida-Voevod, Sextil Puşcariu, Onisifor Ghibu, Ion Agârbiceanu şi alţii.
La serbarea organizată cu această ocazie au participat 5 coruri, 6 fanfare şi două formaţii de căluşari, şi anume: corurile din Coştei, Deliblata Nicolinţ, Voivodinţ şi Uzdin, fanfarele din Iablanca, Răţişor, Alibunar, Nicolinţ, Petrovasâla şi Mesici, cât şi formaţiile de căluşari din Petrovasâla şi Voivodinţ. A mai participat şi solistul la vioară Ion Matei din Nicolinţ, iar elevii din Mesici au prezentat o piesă de teatru.
De la prima vedere se poate observa absenţa unor societăţi culturale la această manifestare, ceea ce reprezintă încă o dovadă a dezbinării care domnea în rândul intelectualilor şi a activiştilor culturali români din Banatul Iugoslav în această perioadă, care chiar pe atunci se găsea în faza cea mai critică. Totuşi, aniversarea jubileului de zece ani de apariţie a „Nădejdei” a reuşit, reprezentând una dintre cele mai importante manifestări de acest gen în perioada interbelică.
În acelaşi an, a avut loc încă o manifestare reuşită. Este vorba de sfi nţirea steagului Reuniunii de Cântări din Coştei, la care au participat, pe lângă corul şi fanfara gazdelor, şi corurile române din Voivodinţ, Biserica- Albă, Oreşaţ, Straja, Vlaicovăţ, Uzdin, Milcoveni (România), cât şi fanfarele din Mesici şi Răţişor. Au mai fost prezente şi delegaţia Corului meseriaşilor sârbi din Vârşeţ, cât şi a Corului ţăranilor sârbi, tot din Vârşeţ.
În acest scurt material, ne-am propus să redăm doar unele din manifestările cultural-muzicale din perioada interbelică, manifestări pe care le credem ca fi ind cele mai reprezentative. Desigur că numărul lor a fost mult mai mare, organizate cu ocazia sfi nţirii clopotelor, a marcării diferitelor jubilee, a sărbătorilor religioase în diferite localităţi, a vizitelor reciproce etc.. Toate acestea au făcut ca viaţa culturală a românilor din Banatul Iugoslav, în perioada interbelică, împreună cu alte conţinuturi culturale, să decurgă fără întrerupere, contribuind astfel la lupta pentru menţinerea identităţii naţionale a acestora.

dr. Mircea Măran
(Vârşeţ, Serbia)