Nedeia Sânpetrului, al treilea maial al românilor din judeţul Covasna

S-a încetăţenit deja că în prima duminică din luna lui Cuptor, în poiana de la km 4 de lângă oraşul Sfântului Gheorghe din judeţul Covasna are loc, în cadrul Zilelor Andrei Şaguna, ajunse anul acesta la cea de-a XVIII-a ediţie, Nedeia Sânpetrului, o serbare câmpenească ce reuneşte an de an pe scenă numeroase formaţii folclorice de profesionişti şi amatori, dar şi o asistenţă bogată ieşită la aer curat pentru a se delecta cu „un mic şi-o bere” în auzul autenticei muzici populare.

Aşa s-a întâmplat şi anul acesta, când, pe 4 iulie, sute de români din municipiul Sfântu-Gheorghe, din împrejurimi, dar şi din părţi mai îndepărtate s-au strâns ciorchine în organizarea Ligii cultural-creştine ce poartă numele marelui Mitropolit al Ardealului şi a Centrului Eclesiastic „Mitropolit Nicolae Colan”, participând cu multă voie bună la ceea ce s-a statornicit ca fiind cea de-a treia manifestare folclorică a românilor din judeţul Covasna, după mai cunoscutele şi tradiţionalele maiale din timpul verii de la Covasna (Sântilia sau Nedeia Mocănească) şi Întorsura-Buzăului (Ciobănaşul). Potrivit iniţiatorilor Nedeii Sânpetrului, care au pornit acest maial în urmă cu aproape două decenii, „ulterior, cu ani după ce s-a organizat pentru prima dată serbarea, s-a descoperit din documente că în perioada interbelică intelectualitatea românească din oraşul Sfântu-Gheorghe a organizat o manifestare folclorică în poiana de la km 4. Astfel, prin voinţă divină s-a reluat această sărbătoare care, de la an la an, a intrat în sufletele oamenilor, români şi maghiari, aceştia din urmă, proveniţi din familii mixte, fiind prezenţi duminică în număr mare la serbarea câmpenească”.

Anul acesta, chiar dacă spre deosebire de anii trecuţi nu a fost prezentă vreo vedetă a muzicii populare româneşti, s-a mai doborât un record, şi anume faptul că pe scena de la km 4 au urcat nici mai mulţi, nici mai puţini de 140 de artişti amatori, toţi în costume populare. Un semn că folclorul şi portul popular românesc nu se vor pierde. Aşadar, participanţii prezenţi în poiană au putut să admire rând pe rând rapsozi şi grupuri folclorice din localităţile Întorsura- Buzăului, Sita-Buzăului, Prejmer, Codlea, Covasna, Zăbala, Chichiş şi Vâlcele. La sfârşit, dar nu în cele din urmă, trebuie amintit faptul că părintele Sebastian Pârvu de la Catedrala Ortodoxă din Sfântu- Gheorghe, preşedinte al Ligii cultural-creştine „Andrei Şaguna”, şi doctorul Ioan Lăcătuşu, din partea întregii societăţi civile româneşti a judeţului Covasna, au mulţumit, în deschidere, tuturor binefăcătorilor Nedeii Sânpetrului, fără de care şi în acest an organizarea maialului ar fi fost mult mai dificilă, dintre care amintim acum doar pe consilierul judeţean Aurel Bote, patron al firmei Cora, Grupul Şcolar „Constantin Brâncuşi”, condus de director Rodica Pârvan, Muzeul Naţional al Carpaţilor Răsăriteni şi Centrul Eclesiastic de Documentare „Mitropolit Nicolae Colan”.

Fie ca, redescoperită după o jumătate de veac, această sărbătoare folclorică să îi bucure pe iubitorii ei, în pace, mulţi, mulţi ani de acum încolo!