O destinaţie mirifică din România: Tulgheş

Interviu cu Marcel Vancu, primarul comunei Tulgheş din judeţul Harghita

- Nouă, celor de la „Condeiul ardelean”, ne face o deosebită plăcere să venim, de fiecare dată când avem ocazia, în frumoasa dumneavoastră localitate - Tulgheş. Situat pe cursul inferior al Râului Bistricioara, Tulgheşul face legătura, printre crestele munţilor, cu zona Moldovei, mai exact conectează Depresiunea Giurgeului, din judeţul Harghita, la Depresiunea Hangului, din judeţul Neamţ, pe Drumul Naţional 15. Cu alte cuvinte, domnule primar Marcel Vancu, conduceţi o localitate mirifică, aşezată în creierul munţilor, dar care totuşi are legătura cu oraşe mari ca Piatra-Neamţ, Târgu-Mureş ori Braşov prin Pasul cu acelaşi nume - Tulgheş.
- Aşa este cum spuneţi, domnule director. Într-adevăr, avem o comună foarte frumoasă, cu care ne mândrim, pe care o promovăm tot mai intens şi în care sperăm să atragem cât mai mulţi turişti pe viitor. Peisajul montan din zona noastră reprezintă un mare avantaj, fiind unul deosebit, după cum vă arătam la începutul întâlnirii noastre şi în filmuleţul pe care l-am realizat de curând şi pe care l-am postat pe reţeaua de socializare.
- Domnule primar, nu ne-am mai văzut de ceva vreme. Care sunt noutăţile din comuna al cărei prim gospodar sunteţi, la finalul acestei ierni geroase?
- Nu este relevant cât de des ne vedem, ci faptul că atunci când ne vedem suntem bucuroşi că ne întâlnim. Mă bucur, aşadar, că sunteţi în mijlocul nostru. Iarna a fost una foarte grea pentru noi, aici, în munţi. Am aşteptat mult primăvara şi, iată, în sfârşit ea ne dă semne. Trebuie să ne apucăm de treabă, pentru că avem multe priorităţi anul acesta… În perioada aceasta chiar lucrăm la buget, la priorităţile pe care le avem în vedere pentru comuna Tulgheş; am extrem de multe idei. Avem la ora actuală trei proiecte care sunt în faza de achiziţie, dar mai durează puţin până le demarăm, pentru că, ştiţi, anul trecut Legea achiziţiilor publice a fost modificată de două ori. Sper totuşi ca prin luna aprilie să demarăm lucrările la cele două grădiniţe pe care le avem proiectate şi finanţate, una pe fonduri europene şi cealaltă din bugetul Ministerului Dezvoltării. Tot cu fonduri de la Ministerul Dezvoltării, prin Programul Naţional de Dezvoltare Locală, începem tot în primăvară aproape 2 km de asfalt şi un pod nou peste Râul Bistricioara. Totodată, lucrăm şi la noile proiecte pe care le avem în vedere pe noul ciclu financiar, pregătim documentaţia pentru încă 6 km de asfalt pe drumuri comunale, ceea ce ne cam rezolvă, în mare, problema pe aceste drumuri. Mai avem în vedere depunerea unui proiect pe fonduri europene pentru un drum forestier care, de data asta, va fi betonat. Mai avem în discuţie continuarea aducţiunilor de apă şi a canalizării, care sunt proiecte mai vechi; mai sunt şi altele, pe care, în perioada aceasta încercăm să le demarăm, pentru a fi pornite în anul 2017. Mai avem numeroase obiective pentru care sper să găsim surse de finanţare; unele sunt foarte ambiţioase, dar vom începe prin a le face studiile de fezabilitate din fondurile proprii. Aici, la acest capitol, avem în vedere, în primul rând, amenajarea unei pârtii de schi la Tulgheş, cuprinsă în strategia de dezvoltare a comunei; momentan, suntem în discuţii cu proiectanţii şi încercăm să identificăm terenul pe care s-ar preta o asemenea pârtie de schi de interes zonal. De asemenea, avem în vedere, tot pe anul acesta, demararea studiului de fezabilitate pentru un loc de agrement, pe care noi l-am intitulat, oarecum sugestiv, Aqualand Tulgheş, un proiect foarte ambiţios pe care l-am discutat cu colegii mei din Consiliul Local. Prin toate aceste proiecte, dacă vom reuşi să le realizăm, sperăm că Tulgheşul va ajunge să fie un punct de atracţie turistic important al zonei noastre.

„Lipsa locurilor de muncă reprezintă pentru noi o mare problemă”

- Înţelegem că priorităţile dumneavoastră se axează pe mai multe domenii, printre care turismul şi dezvoltarea infrastructurii reprezintă punctul de pornire, pentru a reuşi ca să atrageţi, pe viitor, tot mai multă lume la Tulgheş.
- Sigur, avem o serie de priorităţi în domeniile pe care le-aţi enunţat, ceea ce nu înseamnă că nu ne orientăm privirea şi spre altele, cum este de exemplu învăţământul. Vom continua şi anul acesta proiectul despre care v-am făcut referire şi într-un interviu anterior, demarat în anii trecuţi, cel de dotare a tuturor copiilor din comuna noastră cu tablete şi internet; acum vin la rând generaţiile noi de copii. Avem în vedere multe programe de dezvoltare a infrastructurii turistice şi a infrastructurii locale, deoarece, la Tulgheş, foarte multe alternative nu sunt. Suntem, totuşi, în vârful munţilor, unde sezonul rece ţine din septembrie până în mai. Din acest motiv trebuie să avem în vedere potenţialul zonei, care este una foarte frumoasă.
- Totuşi, domnule primar, când vorbiţi despre alternativele puţine pe care le oferă zona aceasta muntoasă, vă referiţi şi la alte chestiuni - cum ar fi, spre exemplu, lipsa locurilor de muncă?
- Fireşte că da. Cum vă spuneam, sunt puţine alternativele. Există în zonă locurile de muncă de la stat, mai sunt câteva gatere, câţiva agenţi economici, dar asta nu face ca să putem afirma că în zonă sunt locuri de muncă pentru toată lumea. De aceea, alternativa ar fi turismul - agroturismul, pe care vrem să-l punem în valoare cu potenţialul pe care îl avem. Apoi mai este creşterea animalelor - o activitate care în ultimii ani nu a evoluat, ci dimpotrivă, a involuat, din cauza legislaţiei incoerente pe care am avut-o; suntem în situaţia în care numărul de animale s-a diminuat continuu. Şi aici sunt mai mulţi factori, dar primul necaz este acela că nu mai merge comercializarea produselor de origine animală, pentru că preţurile sunt extrem de mici.
- Ştiam de problema locurilor de muncă, ea este frecvent întâlnită în mediul rural în mai toată Ţara, dar mai ales aici, în munţi. Am gândit, totuşi, că măcar creşterea animalelor reprezintă o sursă de venit cât de cât pentru ţăranul român…
- Vă spun, mulţi au renunţat la animale. Totuşi, unii au achiziţionat animale de rasă, care dau o productivitate sporită. De fiecare dată la întâlnirile pe care le-am avut, din acest motiv am încurajat achiziţionarea animalelor cu un randament mai mare. Părerea mea este că mai bine să ai 4-5 vaci de lapte cu o productivitate mare, decât să ai 10 care dau jumătate din cantitatea de lapte pe care ar da-o 5, de exemplu. Şi atunci, unii au înţeles aspectul acesta, alţii au vândut animalele şi au plecat în străinătate pentru a-şi găsi un loc de muncă. Cred că în ultimul timp au plecat foarte mulţi, tinerii pleacă în general.
În altă ordine de idei, dar tot legat de locurile de muncă vreau să vă spun că Tulgheşul a fost cândva un centru minier renumit. Din păcate, după aşa-zisa revoluţie, industria minieră din Tulgheş s-a stins. Chiar zilele trecute ascultam un comunicat de presă al Guvernului în care se spunea că s-a salvat Compania Naţională a Uraniului. Eu spun că acesta este un semn bun, pentru că, probabil, la un moment dat zăcămintele de uraniu din zonă vor fi puse în valoare, şi atunci ar putea fi din nou o oportunitate pentru crearea câtorva sute de locuri de muncă la Tulgheş şi în împrejurimi.

„Drumul Judeţean 127 rămâne o povară pentru cetăţenii comunei Tulgheş”

- Domnule primar, acum urmează „veşnica pomenire”, adică veşnica întrebare de care, din partea mea, nu scăpaţi nici dumneavoastră aşa cum nu scapă, din păcate, nici unii dintre tulgheşeni de noroaie şi de praf: ce noutăţi mai sunt în privinţa Drumului Judeţean 127 ce leagă Tulgheşul de Ditrău, care mai e „stadiul speranţelor” reabilitării acestui tronson dezastruos…?!
- Din păcate, drumul judeţean rămâne o povară pentru cetăţenii comunei Tulgheş. Am văzut şi eu zilele trecute pe reţelele de socializare că preşedintele Consiliului Judeţean Harghita, domnul Borboly Csaba, a decis să facă o evaluare prin vot a importanţei drumurilor judeţene ale judeţului Harghita care ar trebui să intre într-un program de reabilitare. Aceasta nu a fost o alegere foarte bună, pentru că cetăţenii trăgeau fiecare la localitatea lui. Am avut o discuţie cu preşedintele Consiliului Judeţean şi ţin legătura şi cu consilierii judeţeni PSD. Ştiu că se fac presiuni pentru a demara proiectul pentru reabilitarea acestui drum, numai că cei de la „judeţ” susţin că este o investiţie extrem de costisitoare şi, prin urmare, în funcţie de posibilităţi vor încerca să-l repare. Oamenii, însă, nu mai au nici încredere, nici răbdare în spusele lor.
- Păi la cum văd eu lucrurile şi la cum cunosc de ani de zile situaţia acestui drum judeţean, acest sondaj s-a făcut tocmai pentru ca apoi să se poată spune că tronsonul în cauză nu reprezintă o prioritate… Am dreptate?
- Nu ştiu de fapt ce a urmărit acest sondaj. Dar ştiu că a fost făcut doar în limba maghiară! Chiar unii dintre cetăţenii de etnie maghiară spuneau că acest sondaj ar fi fost bine să fie făcut şi în limba română. Ce să mai zic…?! Apoi, a ieşit preşedintele Consiliului Judeţean pe facebook, tot în limba maghiară, să ne spună că de fapt a făcut acest sondaj ca să înţeleagă el importanţa şi necesitatea etc…., pentru ca să facă ulterior un criteriu de selecţie pentru drumul care va fi finanţat cu prioritate, şi tot aşa în continuare…
- Astea sunt poveşti pentru prostit proştii. Înţeleg că dumneavoastră nu aveţi mari speranţe că anul acesta măcar va fi demarată reabilitarea DJ 127.
- Eu îmi pun speranţe, cu toate că şi speranţele mele s-au cam epuizat, în demersurile pe care le fac eu, personal, de patru, cinci ani de zile de când sunt la Primărie pentru ca acest drum să fie până la urmă finanţat şi reabilitat. Vă daţi seama că ne-ar scurta traseul până la capitala judeţului nostru cu zeci de km!? Nu pot să nu recunosc faptul că la ora actuală am ajuns într-un punct disperat: cheltuielile cu reparaţiile la microbuzele şcolare au ajuns să fie aproape insuportabile pentru Primărie! Anul trecut am cheltuit aproape 30.000 de lei, ori acestea sunt sume extrem de mari pentru noi.

Trei şcoli şi un cămin cultural, modernizate la standarde europene

- Haideţi să revenim, în încheiere discuţiei noastre, la lucruri mai frumoase, pozitive. Mai spuneţi-ne câte ceva despre proiectele şi lucrările pe care le realizaţi cu atâta abnegaţie şi tenacitate în comuna dumneavoastră, căreia ştiu că v-aţi dedicat cu toate puterile în ultimii ani.
- Vă mulţumesc pentru apreciere. Nu fac decât tot ceea ce îmi stă în putinţă în hăţişul acesta birocratic din Ţara noastră, dar o fac cu plăcere, pentru că Tulgheşul este comuna noastră a tuturor celor care trăim aici. Cum vă spuneam şi mai la începutul discuţiei noastre, suntem pe un drum extrem de bun în ce priveşte proiectele. Acum voi continua prin a vă spune că, în ultimii patru ani, am reuşit să reabilităm trei şcoli, care sunt modernizate şi care, la ora actuală corespund, din toate punctele de vedere, standardelor europene. Recent, am semnat un nou contract pentru o altă şcoală, a patra care va fi reabilitată la Tulgheş. Ceva probleme avem cu grădiniţele, care încă mai funcţionează în şcoală şi într-o clădire a spitalului de psihiatrie, dar eu sper că, în maxim doi ani de acum înainte, cum vă spuneam şi mai devreme, cele două noi corpuri de grădiniţe de la Tulgheş, moderne, vor fi şi ele gata, în stare perfectă de funcţionare. Vreau să subliniez, însă, un aspect: uneori, oamenii ne-au reproşat în discuţii că ne-am axat foarte mult pe modernizarea centrului localităţii. Am înţeles mesajul lor şi, de aceea, anul acesta, din fonduri proprii, vom înfrumuseţa şi centrele satelor aparţinătoare, mai ales că nu este vorba despre nişte investiţii foarte mari. Apoi, vreau să vă spun că avem Căminul Cultural în curs de modernizare, care este o investiţie destul de mare (undeva la 1,8 milioane de lei), făcută prin Compania Naţională de Investiţii. Atunci când va fi finalizată investiţia, acest cămin va fi un aşezământ de cultură modern, de nivelul unui oraş. Mai mult, la Tulgheş vom avea primul cinematograf 3D din mediul rural - aceasta este o ambiţie a noastră şi vrem s-o punem în aplicare; sper ca până la finele anului să finalizăm şi această investiţie.
- Dacă mai aveţi şi alte gânduri pentru anul acesta…
- Vreau ca în acest an să îmbunătăţim relaţiile internaţionale pe care comuna Tulgheş le are, prin colaborările cu localităţi din Republica Moldova şi Ungaria. Acolo, în aceste localităţi cu care noi suntem înfrăţiţi, am găsit oameni deosebiţi, cu care am legat diferite proiecte. În acest sens, sperăm că la vara vom avea din nou o competiţie sportivă cu participare internaţională la Tulgheş, acum că avem şi o bază modernă.
- Domnule Marcel Vancu, discuţia cu dumneavoastră reprezintă, ca de fiecare dată, o reală plăcere. Vă mulţumesc pentru ospitalitatea cu care ne primiţi mereu şi mereu la Tulgheş!
- Şi eu vă mulţumesc şi vă mai aşteptăm!

Categorie: